Pământul românesc fiind de cea mai bună calitate, precum și foarte ieftin, este lesne de prevăzut că cererea va fi enormă. Autoritățile române au renunțat să mai facă demersurile necesare pentru a amâna liberalizarea pieței funciare, așa cum au făcut cele din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Deși tratatul stabilește o perioadă de tranziție de şapte ani de la aderare, permițând statelor membre să mențină restricțiile în privința achiziției de terenuri agricole și forestiere de către persoane fizice și juridice din alte ţări, în ultimii ani, mari suprafețe din terenul arabil al României au ajuns în proprietatea unor entități străine.
 Potrivit legislației actuale, teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, însă, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică, şi aceasta poate avea în posesie terenuri agricole. Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru Capital că cifrele vehiculate de actualii guvernanți nu sunt reale și că, de fapt, în momentul de față, nu doar 700.000 de ha, atât cât declară Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ci în jur de 800.000 de ha, adică, aproape 10% din  terenul  arabil al României, se află deja în proprietatea străinilor. Ca urmare, România se situează pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.
Printre firmele străine care dețin mari suprafețe de teren în România se numără Prio Foods, din Portugalia, care deține 25.200 ha, Agro Chirnogi și Maria Trading, din Liban (25.000 ha), DN Agrar Group din Olanda (11.000 ha), First Farms și Ingleby Company, ambele din Danemarca (9.500 ha, respectiv 8.600 ha), Germanagrar, din Germania (8.000 ha), Assigurazioni Generali, din Italia(4.600 ha) etc. Una peste alta, la un preț mediu de 2.000 de euro/ha, companiile străine dețin în România terenuri agricole în valoare de 1,6 miliarde de euro.
Constantin: „Vom pune unele condiții“
Actualul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a declarat de mai multe ori în ultimele zile că, potrivit tratatului de aderare la UE, nu mai putem face astfel de modificări, pentru că ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de către toate celelalte 26 de state membre. „Nu avem garanţia că se mai poate face acest lucru până în 2014, când va intra în funcțiune Noua Politică Agricolă“- spune Constantin.  El a precizat însă,  pentru Capital, că MADR are în lucru un set de măsuri menite să protejeze piața funciară din România după liberalizarea acesteia și să asigure competitivitate pe această piață pentru agricultorii români, în raport cu investitorii străini. „Acest document va fi supus dezbaterii publice, în 2013, vom discuta cu asociațiile de producători și cu toți cei interesați și vom ajunge la o formulă acceptată de toată lumea“, ne-a declarat Constantin. O măsură avută în vedere de autorii documentului constă în limitarea suprafețelor vândute străinilor. „O să vedem la cât o să limităm această suprafață, la 300, la 500 sau la 700 de hectare, după cum va reieși în urma dezbaterii“, spune Constantin. O altă măsură ar fi condiționarea vânzării de experiența potențialilor cumpărători în domeniul agricol. „Vom vedea câți ani de experiență vor trebui să aibă cei care vor să cumpere teren agricol în România – trei, cinci sau șapte ani – pentru că trebuie să ne asigurăm că terenul va fi folosit pentru agricultură, și nu pentru zona imobiliară sau pentru alte scopuri“, ne-a spus ministrul agriculturii.
Demersuri abandonate
Dar opinia fostului ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, este că auto­ritățile române abordează o atitudine greșită în această chestiune atât de importantă pentru viitorul agriculturii românești: „Din păcate, nici domnul Fuia (ministru al agriculturii în guvernul Boc – n.red), nici domnul Constantin nu au continuat demersurile pe care noi le-am demarat în 2010, în scopul amânării termenului pentru liberalizarea pieței funciare. Am avut în acest sens numeroase consultări cu polonezii, cu ungurii, cu cehii și cu slovacii, am discutat și cu ministrul agriculturii din Germania și urma să semnăm un memorandum pentru amânarea acestei liberalizări până în 2020, document pe care să-l supunem apoi spre aprobare Comisiei Europene. Dar văd că toate aceste demesuri s-au oprit, și acum se merge doar pe introducerea unor restricții la vânzare. Numai că trebuie știut faptul că și astfel de condiții vor trebui negociate și aprobate de Comisia Europeană“.
În legătură cu afirmațiile oficialilor MADR că nu mai este timp pentru a obține amânarea termenului,  Culiță Tărâță a declarat pentru Capital: „ E o prostie! Ungurii au cerut prelungirea până în 2014 și au obținut-o. Polonezii, cehii, slovacii, toți au cerut prelungirea termenului inițial și l-au obținut sau îl vor obține. De ce nu l-ar putea obține și România?“ Legat de prețul actual al pământului, Culiță Tărâță ne-a spus că acesta oscilează între 2.000 și 2.500 de euo/ha pentru terenurile cele mai bune și irigabile și de circa 1.000-1.500 de euro/ha pentru celelalte terenuri.

„Important este cum va fi folosit acest pamânt, cum va fi prezervată valoarea lui, pentru a fi folositor și generațiilor viitoare. Or, pentru asta, va trebui să ne luăm măsuri din timp, altfel ne batem joc de cea mai mare bogăție cu care ne-a înzestrat Dumnezeu.”
Culiță Tărâță