"Pssst… Don‘şoară, nu vrei un Chopard? Ţi-l dau cu 400 de parai", spune vânzătorul, întinzând un ceas Chopard Happy Sport. Doi paşi mai încolo preţul scade la 200 de lei. Scena, care e autentică, s-a întâmplat pe Calea Victoriei, chiar vizavi de magazinul Micri Gold, unul din distribuitorii de ceasuri de lux din România.
Vânzătorul care atrage atenţia trecătorilor cu un „pssst’“ cere, în final, 200 de lei pentru aceeaşi marcă de ceasuri pe care Micri Gold o vinde cu peste 90.000 de lei. O astfel de întâmplare îi nelinişteşte dar, paradoxal, îi şi linişteşte oarecum pe comercianţii autorizaţi de ceasuri de lux. „Cine vrea un ceas original ştie ca aşa ceva nu se găseşte decât într-un magazin autorizat (…) nu-ţi cumperi un Chopard sau un Bvlgari de pe stradă“, comentează scena Andreea Ioniţă Loukas, directorul general al Micri Gold.
Acesta este şi motivul pentru care mărcile pe care ea le distribuie prin cele două magazine Micri Gold nu au de suferit din cauza comerţului cu contrafaceri. (În România, falsurile înghit 30%-40% din comerţul cu ceasuri). Nu trece an fără „o creştere cât de mică“ pe acest segment – ceasurile aduc, acum, 30%-40% din veniturile de aproximativ 2,7 milioane de euro ale Micri Gold, firma care a deschis primul magazin privat cu bijuterii de lux din ţară (în 1991). Pe viitor însă, „dorim să existe un echilibru între ceasuri şi bijuterii“, continuă Ioniţă.
Cele mai căutate modele sunt în gama de preț de până la 8.000 de euro, dar cele mai scumpe ceasuri pe care le-a vândut Micri Gold, în acest an, sunt două De Grisogono Uno DFS17 (aur galben, încrustat cu diamante), de aproape 50.000 de euro fiecare. Achiziţii de o asemenea valoare arată că „românii au început să prindă gustul produselor luxoase“, e de părere Alessandro Amato, coproprietarul Cellini (12 magazine), care distribuie mărci precum Rado, Graham, Hermes, Romain Jerome, Tissot, Omega, Hublot sau Longines.
Luxul online, odată un paradox, câştigă teren
De aproape 20 de ani de când studiază motivul care-i împinge pe români să treacă pragul magazinelor de lux, Amato a ajuns la concluzia că „românul cumpără ghidat de emoție, de conjunctură, de vecini, de noroc și… de plăcere“. Privind retrospectiv, în urmă cu 20 de ani, românii îşi doreau Doxa. În ’90, se lăsau convinşi de reclame să cumpere Citizen. În 1996, Tissot, Longines, Rado şi chiar Cartier luau deja ochii trecătorilor de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Bucureşti. Acum, piaţa e împărţită între distribuitori precum Helvetansa, Cellini, Micri Gold, Galt, B&B Collection sau Rolex.
Raportat la puterea de cumpărare, precizează Amato, „românii au un apetit mai mare de a cheltui decât alți europeni, de aceea în România crizei s-a auzit de mai puține falimente în zona de retail“. Totuşi, dacă e să vorbească despre piața de ceasuri de lux în general, Alessandro Amato spune că „a stat, dar are în continuare un potențial de creștere“. În ultimii trei ani, în România, s-au vândut cu până la 50% mai puține ceasuri de lux decât până în 2008, când creșterile anuale erau de 20%-30%. Și marja de profit a rămas în urmă – a scăzut de la circa 30%, la cel mult 15%. „Criza a mai temperat entuziasmul pentru accesorii scumpe (…)“, a constatat şi Rudolf Supan, manager regional de distribuţie şi vânzări pentru Montblanc în 14 ţări, inclusiv România. Producătorul german a vândut, anul trecut, în România, ceasuri, instrumente de scris de lux, bijuterii sau alte accesorii, de 1,5 milioane de euro, în creştere comparativ cu 2010, dar departe totuşi de cifra realizată în 2008 (încasări totale de 2,5 milioane de euro).
De-acum încolo, „ne așteptăm la o revenire a pieței, dar depinde mult și de condițiile macroeconomice. Oricum, va dura ceva vreme până să se revină la valorile din 2007-2008. Poate chiar și zece ani“, spune Amato. Într-adevăr, criza de lichidităţi i-a determinat chiar şi pe cei mai extravaganţi clienţi să fie mai strânşi la pungă. Cum s-a schimbat felul în care cheltuie aceştia? „De la oricât și orice, ei achiziționează azi inteligent, preferând calitatea în locul cantității (…) doresc să investească mai degrabă într-un produs care să-și mențină valoarea mai mult timp decât să-l schimbe la următorul sezon“, explică şeful Cellini. Când vine vorba de tendinţe, aurul roz este, cu siguranţă, vedeta acestui an în materie de ceasuri. La modă sunt şi ceasurile încrustate cu diamante sau cele care sunt asociate cu numele unor celebrităţi. De exemplu, unul dintre bestsellerurile reţelei Cellini, de anul acesta, a fost Nastie Bang de la Hublot, care costă 18.500 de euro. (Modelul face parte dintr-o ediţie limitată la 132 de piese, câte una pentru fiecare victorie obţinută de Ilie Năstase de-a lungul carierei sale, 87 la simplu şi 45 la dublu).
Şi încă o tendinţă: companiile din domeniu încep să înţeleagă că internetul poate scoate din amorţire chiar şi un brand exclusivist – „comerțul online nu-l va înlocui pe cel de tip clasic, dar îi va lua o porție bună din tort…“, crede Alessandro Amato. Era și timpul._
CIFRA
120-140 de milioane de euro este valoarea estimată a pieţei accesoriilor de lux, o mare parte din aceşti bani reprezentând-o vânzările de ceasuri
