Oficialii FMI și ai CE nu par foarte încântați de un nou acord, ci ar prefera realizarea reformelor asumate de autoritățile noastre în acordul precouationary aflat în desfășurare
Delegația comună a Fondului Monetar Internațional (FMI)) și a Comisei Europene a finalizat ultima vizită de la București, vizită care ar fi trebuit să fie mai mult de protocol. Numai că discuțiile pe marginea măsurilor luate sau nu de Guvern au mers până la declarații importante referitoare la evoluția economică de anul viitor și la deciziile legate de subiecte sensibile, precum Oltchim sau Transgaz.
Subiectul central al discuțiilor a fost crearea unui nou acord de tip stand-by anul viitor. Mai exact, ar urma ca actualul acord să se încheie mai repede, astfel încât unul nou să fie gata din martie. Interesant este că, de la premierul Victor Ponta și până la președintele Traian Băsescu, toată lumea consideră că un nou acord este benefic pentru România. Aceasta în contradicție cu discuțiile din primăvară, când se spunea că nu este cazul să mai continuăm cu restricțiile impuse de FMI, dimpotrivă.
Numai că reprezentanții FMI au decis să tempereze entuziasmul autorităților române, arătând că este important ca actualele ținte macroeconomice asumate să fie atinse înainte de a vorbi de un nou acord. Cu precizarea că mai multe reforme structurale nu au fost finalizate.
Recesiunea vine din zona euro
Economia României are probleme mari din mai multe direcții. În primul rând, slăbiciunea unei economii care abia a ieșit din recesiune (și are șanse mari să se reîntoarcă în scădere). Indicatorii macro sunt relativ stabili, dar nesusținuți de investiții străine sau interne generatoare de creștere economică. În al doilea rând, economia zonei euro tocmai ce a revenit în recesiune, iar dependența României de exporturile către statele din zona euro (Germania, Italia, Franța) duce la riscuri majore pentru noi.
Colac peste pupăză, anul în curs este caracterizat de instabilitate politică. Am avut deja trei guverne, președintele a trecut printr-o procedură de suspendare, ne aflăm în perioadă electorală și urmează alegeri parlamentare. Instabilitatea a fost taxată imediat de investitorii străini, care au amânat proiectele legate de România și au creat presiune pe cursul leului, prin ieșirile de capital din țară. Mai mult, seceta a lovit agricultura, cu efecte directe în inflație și în creșterea economică. Rezultatul a fost scădere economică de 0,5% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent. Iar creșterea din primele nouă luni față de aceeași perioadă a anului trecut s-a redus la 0,2%.
Între timp, FMI a acceptat ajutorul de urgență pentru combinatul Oltchim, dar a impus un termen de două luni pentru acordarea celor 20 de milioane de euro. De asemenea, s-a cerut ca introducerea managementului privat să aibă loc cât mai repede. În schimb, decizia CSAT de a nu mai vinde pachetul de acțiuni de la Transgaz, precum și amânarea listării pachetelor minoritare ale companiilor de stat din energie, i-a deranjat foarte tare pe cei din delegația condusă de Erik de Vrijer. Probabil de aceea au și declarat că, până la un nou acord, este obligatoriu ca țintele acceptate şi asumate în acordul actual să fie atinse.
Investiții sau majorări de taxe
Rămâne destul de evident că prea multe lucruri nu se vor schimba în economie până la sfârșitul anului, mai exact până la instalarea unui nou guvern, conform cu rezultatul alegerilor. Nici în ceea ce privește implementarea managementului privat și nici a guvernanței corporative.
Pozitivă rămâne atingerea ţintei de deficit bugetar pentru acest an, de 2,5%, și menținerea nivelului de inflație în jurul a cinci procente, concomitent cu un curs de aproximativ 4,5-4,6 lei pe euro. Iar un nou acord cu FMI și CE nu ar fi bun decât pentru a ne asigura că Guvernul nu va cheltui aiurea banii pe care nu îi are, previziunea de deficit bugetar pentru 2013 fiind de 1,7% din PIB. Însă, „sugestiile“ FMI din ultimul raport, precum majorarea cotei unice, a taxelor sociale și chiar a TVA cu încă un punct procentual, ne-ar „ajuta“ să ne afundăm din nou în recesiune. Recomandări care contrazic declarațiile care arată că România are nevoie de creșterea productivității, de investiții de capital în productivitate și în capitalul uman.