Starea precară a infrastructurii feroviare și rutiere, calitatea serviciilor și dificultatea de a găsi personal calificat se află printre principalele probleme cu care se confruntă astăzi turismul românesc. Acest lucru are efect direct în încasări, care au scăzut în ultimii ani, dar și în atragerea turiștilor străini. Astfel, în timp ce vecinii noștri bulgari au avut venituri doar din turismul internațional de 2,8 miliarde de euro, anul trecut, în cazul României, grosso modo, turismul a scăzut din punctul de vedere al veniturilor cu 16% față de ultimii patru ani, până la 1,5 miliarde de euro în 2011, potrivit unui studiu realizat de compania de audit și consultanță financiară PricewaterhouseCoopers (PwC). Și, punctual, același studiu arată că cheltuielile turiștilor străini au scăzut la 600 milioane de euro în 2011, de la aproximativ 750 milioane de euro, cât erau în 2008.
Ce s-ar fi întâmplat dacă toți acei turiști români care au mers în Bulgaria ar fi cheltuit banii în țară? Cu o paranteză: 60% dintre turiștii in­ter­na­ționali care merg în Bulgaria sunt reprezentați de români, spun jucătorii din piață. Și atunci este clar că, la veniturile de 1,5 miliarde de euro de care vorbește studiul PwC, s-ar mai fi adăugat încă pe atât. Ipotetic vorbind. Sau, pe de altă parte, România ar câștiga dacă ar avea o strategie foarte bună pentru atragerea turiștilor străini, nu doar pentru păstrarea românilor în țară. „Anual, primim circa șase-șapte milioane de vizitatori, cei care trec granițele, ne tranzitează. Dacă ar fi să ne referim la 2011, circa 1,5 milioane de străini au cumpărat cazare în România. Dintre aceștia, 60%-70% sunt de business sau veniți pentru diverse evenimente, nu de leisure“, punctează Traian Bădulescu, consultant în turism. Potrivit lui, în condițiile unei infrastructuri bune, combinate cu servicii de calitate, nu vom mai vorbi de 1,5 milioane de străini, ci de trei milioane. Practic, și încasările de pe urma turiștilor străini s-ar dubla.
Dacă ar fi să se ia în calcul doar starea infrastructurii, și la acest capitol țara noastră se află la coada clasamentului între țările din regiune.
Infrastructura, o mare problemă
La sfârșitul anului trecut, România se putea lăuda cu 350 kilometri de autostradă, potrivit datelor INS, mai puțin chiar și decât Bulgaria, care avea în jur de 500 de kilometri, și la distanță mare de Ungaria (1.100 km) și Polonia (1.200).
„Să nu disperăm, totuși!“. Acesta pare să fie mesajul oficialilor Companiei de Drumuri, potrivit cărora, în prezent, se află în execuție circa 480 km de autostrăzi și drumuri ocolitoare, valoarea lor fiind de circa 4 miliarde de euro.  Când se vor finaliza? Ei bine, aici răspunsul devine dintr-o dată complicat. „Cert este că lucrurile se vor mișca mult mai repede decât în anii trecuți“, mai spun re­pre­zentanții de la Drumuri.
Potrivit lui Radu Enache, pre­șe­dinte și CEO al Continental Hotels, imposibilitatea deplasării în condiții civilizate între localități, nevoia de previziune a unui orar clar privind o anumită destinație, starea drumurilor naționale și multe altele reprezintă un mare handicap în organziarea unei excursii turistice. „Strategia dezvoltării noastre a fost de a avea un hotel în localități cu o anumită populație, dar și cu distanțe între ele de 200–250 km, tocmai pentru a preveni o imposibilitate de a comunica turistic între aceste unități“, subliniază Enache. Și, de multe ori, rezultatul este negativ, în sensul că turiștii nu ajung la timp la destinație, una dintre cauze fiind și blocajele în trafic.
70% dintre străini vizitează România pe cale rutieră
Așadar, din cauză că nu are autostrăzi și nici linii de mare viteză, România pierde, cu siguranță, sume uriașe care ar putea să vină din încasările din turism. Nemailuând în calcul faptul că sunt zone de munte unde este imposibil să se ajungă cu un mijloc de transport. „Se știe că peste 70% dintre străinii care vizitează România o fac pe cale rutieră. În condițiile în care nu prea avem autostrăzi, tronsoanele lungi de drum provoacă un stres deosebit turiștilor“, spune Lucia Morariu, director general Eximtur. Referindu-se la turismul intern, care reprezintă 80% din circulația turistică, în acest caz, subliniază ea, starea precară a infrastructurii influențează opțiunile de călătorie ale românilor. Spre exemplu, turiștii din Oradea, Arad sau Timișoara, care erau în trecut buni consumatori de litoral autohton aleg în prezent alte destinații.
„Orice destinație de litoral din Croația poate fi atinsă de la Cluj într-o zi, fiind vorba de circa 1.000 km distanță, din care 80% se parcurg pe autostrăzi, în timp ce un drum de la Cluj sau Timișoara spre litoralul nostru durează mult mai mult. Și Austria, care reprezintă un magnet iarna pentru români, la distanțe de 800-1.000 km, este mult mai agreată de turiștii din Transilvania, tot datorită condițiilor de transport“, dă un exemplu Morariu. Vestea bună este că datorită extinderii autostrăzii până la Constanța și deschiderii celei între Ploiești și București, cu legătură prin centura Capitalei cu Autostrada Soarelui, turismul spre litoral a câștigat cel puțin 10% în plus în acest an, estimările pentru anul viitor fiind de peste 15%.
În aceste condiții, ar putea România să ajungă precum Grecia, Spania, Franța, Austria sau Turcia, unde o bună parte a PIB-ului este asigurată de industria turismului? Cifrele arată că la noi, anul trecut, aportul turismului la PIB a fost sub 2%. Spre comparație, turismul a contribuit cu 5,6% în ­PIB-ul Greciei, cu 5,1% în cel al Croației și cu 4,3% în PIB-ul Bulgariei. Ce se va întâmpla mai departe rămâne de văzut. Cert este că lucrurile nu se pot schimba cu una, cu două, de pe o zi pe alta.
Peste 70% dintre străinii care vizitează România o fac pe cale rutieră. În condițiile în care nu prea avem autostrăzi, drumurile lungi provoacă un stres deosebit turiștilor.
Lucia Morariu, director general, Eximtur