Pensiile de stat au ajuns să genereze un deficit mai mare decât al bugetului general, muşcând din spaţiul bugetar pentru investiţii şi întârziind astfel recuperarea economică.
De trei ani, pensiile de stat sunt îngheţate. Chiar şi aşa, bugetul asigurărilor sociale a ajuns să înregistreze un deficit peste cel al bugetului general consolidat. Pe primele 10 luni din acest an, pensiile plătite de la bugetul asigurărilor sociale cumulează la 39,8 miliarde lei, iar cheltuielile de administrare – 0,5 miliarde lei, pe când contribuţiile totale se cifrează la 29,3 miliarde lei. Vorbim astfel de un deficit de 11 miliarde lei la 10 luni, cu 50% mai mare decât deficitul bugetar din această perioadă, de 7,2 miliarde lei. Pentru 2012, autorităţile au agreat cu FMI şi CE un deficit bugetar de 13,66 miliarde lei, iar acesta ar putea fi generat exclusiv de pensii. „În anii următori, deficitul ar trebui să se reducă uşor, pentru că pensiile vor creşte ceva mai încet decât salariile, adică factura pensiilor va avansa mai încet decât veniturile din contribuţii. Cu condiţia să nu se deterioreze raportul contribuabili/beneficiari“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Cine mai plăteşte pensiile peste 20 de ani
Dacă ne uităm însă pe studii, observăm că raportul dintre salariaţi şi pensionari se va deteriora periculos în următorii ani, odată cu accelerarea procesului de îmbătrânire. Astfel, potrivit unui studiu prezentat de Expert Forum, dacă acum un salariat susţine 1,2 pensionari, peste 20 de ani, va ajunge să susţină 2,4 pensionari (vezi tabel). În condiţiile în care deficitul bugetar ar trebui ţinut sub control, rata de înlocuire (pensie medie/salariu mediu) va scădea încontinuu, până la doar 24% în 2032, va creşte cu 10% odată cu intrarea în plată a pensiilor din Pilonul II, apoi se va reduce spre 26% până în 2042. Soluţia ar fi creşterea numărului de contribuabili.
Pentru 2013, când e prevăzută indexarea pensiilor conform legii, cu circa 4%, potrivit lui Dumitru, deficitul la pensii se va menţine în jurul a 13 miliarde lei, spune el, adică va depăşi din nou deficitul bugetar, prevăzut să se restrângă. Astfel, vom avea încă un an în care investiţiile vor fi sacrificate din cauza pensiilor.
De ce s-a ajuns aici, după aşa-zisa reformă a pensiilor? „Dacă s-ar fi eliminat abuzurile privind pensiile de invaliditate şi ieşirile anticipate, bugetul pensiilor s-ar fi stabilizat începând din 2014. Dar nu s-a întâmplat mai nimic, astfel că acest termen se amână până cine ştie când“, spune Mihai Şeitan, fost ministrul al Muncii. În plus, din 2011, pensiile militarilor şi ale celor din MAI şi SRI au fost incluse în bugetul asigurărilor sociale, iar după recalculare factura cu aceste pensii s-a mărit cu 30% sau mai mult de 1 miliard de lei anual, spune Dumitru, ceea ce a adâncit deficitul.
