Criză-necriză, industria bijuteriilor merge la fel de bine. Explicaţia este simplă: la valoarea propriu-zisă a metalelor (preţul aurului este în creştere de 12 ani) şi pietrelor preţioase, se adaugă una mai importantă – cea sentimentală. „Oamenii preferă să investească în lucruri care nu-şi pierd valoarea în timp, iar bijuteriile din aur şi pietre preţioase cu multe carate sunt în fruntea listei“, confirmă Cristian Alecu, proprietarul Diamond Boutique (DB), un magazin exclusiv cu diamante, deschis în octombrie anul trecut, care oferă la fața locului certificarea diamantelor libere și a bijuteriilor cu diamante.
Ceea ce se vede în bilanţul DB pe 2012 – o cifră de afaceri de aproape 400.000 de euro, de trei ori mai mare decât estimarea din toamna lui 2011 – ţine, într-o mare măsură, de faptul că „gusturile românilor în materie de bijuterii de lux s-au armonizat deja cu cele ale occidentalilor. Clienţii sunt foarte bine documentaţi cu privire la caracteristicile pietrelor preţioase, şi deci foarte pretenţioşi (…); partea de certificate de expertizare gemologică contribuie deja cu aproape 5% din afacerile totale“, spune el.
Apropo de preferinţe, aurul alb este, cu siguranţă, vedeta acestui an în materie de bijuterii. Dar câştigă teren şi aurul trandafiriu, pietrele preţioase asortate acestor nuanţe fiind perlele şi (mai ales) diamantele. (nota bene: cotaţia internaţională a diamantelor este preţ per carat – atenţie! – este diferit de karat, care măsoară puritatea aurului, iar un carat echivalează cu 0,02 grame. Preţul este dat de cele patru specificaţii esenţiale ale diamantului – aşa-numiţii „4C“, din engleză: greutate („carat“), claritate, tăietură („cut“) şi culoare.
„Inelul solitar (cu un diamant mare), este una dintre cele mai vândute bijuterii, pentru că va rămâne întotdeauna modern şi actual. Dacă vreţi, a devenit ceea ce este «little black dress» pentru garderoba unei femei. Alte bijuterii căutate sunt colierele, dar şi cerceii şi brăţările cu diamante. La noi, valoarea medie a bonului de cumpărături e undeva la 5.000 de euro“, explică Andreea Ioniţă Loukas, directorul general al Micri Gold. Şi nu trece an fără „o creştere cât de mică“ pe acest segment – bijuteriile aduc, acum, 60%-70% din veniturile de aproximativ 2,7 milioane de euro ale Micri Gold, firma care a deschis primul magazin privat cu bijuterii de lux din ţară (în 1991).
Inelele domină piaţa bijuteriilor
Dar diamantele se vând bine şi online. De pildă, magazinul virtual diamante.ro – lansat în martie 2009 -, are, lunar, între 25 şi 30 de comenzi, cu o valoare medie 1.500 de euro. E puțin, e mult? „E extraordinar. Site-ul generează deja aproape 50% din vânzările noastre“, spune Horaţiu Constantinescu, managerul FiresQ, cu afaceri de circa 270.000 de euro în 2011, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor. FiresQ operează şi două magazine „offline“, în Bucureşti şi Constanţa. De la particular la general, „în 10 august 1998, când s-a deschis primul magazin FiresQ (în Constanţa), cel mai mare diamant din ofertă avea 0,10 carate, iar în toate magazinele de bijuterii din Bucureşti nu existau atunci decât cinci inele cu diamante“, spune privind retrospectiv Constantinescu. Acum, în România, nişa bijuteriilor premium şi high end (între cei mai importanţi jucători fiind şi reţele precum Cellini, Micri Gold, Helvetansa sau Cielo Venezia 1270) este probabil de câteva zeci de milioane de euro.
„Valoarea pieţei româneşti a metalelor preţioase este greu de evaluat. E o piaţă foarte fragmentată (…) poate mai mult de jumătate din tranzacţii sunt nefiscalizate, se desfăşoară pe sub tejghea, la negru“, explică Cristian Alecu.
De pildă, Alessandro Amato, coproprietarul Cellini, estimează categoria bijuteriilor de lux, care costă peste 15.000 de euro, la circa un milion de euro anual. Oficial, întreaga piaţă locală a bijuteriilor şi ceasurilor se ridică la circa 230 mil. euro, din care bijuteriile reprezintă 63%, potrivit operatorului de sondaje Datamonitor. Ca peste tot în lume, şi la noi inelele domină piaţa bijuteriilor (60% din vânzări, urmate de pandantive, lănţişoare şi cercei – 20%, brăţări – 10%), iar restul de 10% reprezintă vânzările de bijuterii pentru bărbaţi. Potrivit datelor furnizate de Federaţia Metalelor şi Pietrelor Preţioase, românii „consumă“, în medie, 15 tone de bijuterii de aur pe an. Aproape 10% din cantitatea tranzacţionată o reprezintă aurul de 18 karate, iar aproximativ 85% din bijuterii provin din import. Evident, bijuteriile de lux au un preţ.
În România, acesta a urcat în 2012 până la 150.000 de euro. Atât costă cea mai scumpă bijuterie (un inel solitar) scoasă la vânzare în ţară. Rămâne de văzut însă dacă îşi va găsi şi o proprietară pe măsură. Până una-alta, perioada dinaintea sărbătorilor de iarnă este, de regulă, cea mai favorabilă distribuitorilor de obiecte de lux. Şi doar ce-am intrat în „luna cadourilor“, care sigur le va creşte veniturile, cu 20% – 700% față de media unei luni obișnuite din an.
