Programul „Dezvoltarea Resurselor Umane“  este cel mai dinamic din toate liniile de finanțare: extrem de atrăgător (de unde numărul mare de proiecte depuse, aproape 10.500), selectiv (exact jumătate din dosarele supuse spre aprobare au fost respinse), dar cam reticent când vine vorba de demararea propriu-zisă a finanțării –  doar 2.500 de beneficiari au ajuns până acum la semnarea contractului. Așadar, trăgând linie, în ultima fază, cea de finanțare propriu-zisă, au intrat 25% din deponenți (spre comparație, pe POS Mediu, rata este de 70%, iar pe POR – de 62%).
Înșiruirea de cifre continuă, cu final trist, din păcate. Astfel, spre cei 2.500 de fericiți care au ajuns în această etapă finală s-au făcut plăți în valoare de aproape 1,2 miliarde de euro. Din aceștia, doar 22% au fost decontați de Comisie, restul venind de la bugetul de stat. Care, la un moment dat, în cel de-al doilea trimestru al acestui an, a secătuit. Și aici a apărut marea breșă. Pentru că, în realitate, valoarea totală a proiectelor depuse de beneficiari este de trei ori mai mare, iar cei care le implementează nu și-au mai primit banii din aprilie. Este adevărat, poate că multe din aceste proiecte se apropie de final și au avut timp să-și primească, în anii „funcționali“, o bună parte din bani. În altă ordine de idei, aceasta este o perspectivă mai degrabă naivă, ținând cont că, până la finalul lui 2011, doar pentru 261 de proiecte se făcuse plata finală, iar anul acesta lucrurile au cam stagnat în această direcție.
Speranțele deșarte din primăvară
La finalul săptămânii trecute, pro­babil cel mai cunoscut ONG ti­mi­șorean, Academia de Advocacy, a înaintat Guvernului o scrisoare în care descria situația beneficiarilor astfel: „în ultimele opt luni, majoritatea beneficiarilor POSDRU și-au susținut, prin resurse alternative, proiectele asumate, au răspuns în continuare solicitărilor de audit și au semnalat disfuncționalitățile în implementare“. Corina Dragomirescu, vicepreședintele Academiei (care, la rândul său, derulează un proiect pe POSDRU în valoare de 4,6 milioane de euro), explică, în mare, ce presupune pentru fundațiile prinse la mijloc în acest joc birocratic găsirea de „resurse alternative“. „Noi derulăm actualul program din 2010, când am pornit la drum cu un fond de rulment care ne garanta, credeam noi, că nu vom întâmpina nicio problemă. Proiectul a mers foarte bine timp de doi ani și, astfel, în primăvară, când ne-am lovit de încetarea plăților, am avut bonitate în fața băncilor, care, altfel, se feresc cu toate puterile să acorde credite ONG-urilor.“
Pe-atunci era sigură că Guvernul și autoritățile de management vor găsi rapid soluții. Nu a mai mișcat însă nimic, iar acum nu mai are nicio speranță că lucrurile se vor debloca înainte de martie 2013. „Pentru noi, dezastrul vine din faptul că mai avem doar șase luni până la finalul proiectului, avem 800 de beneficiari și nicio sursă de finanțare. La bănci nu mai putem apela, ne-au finanțat deja jumătate de an. Dar am mers și mai departe, la instituții internaționale din domeniul nostru de activitate. Ne ascultă, ne înțeleg, dar invariabil ne pun întrebarea: «dar partenerii voștri de contract, Guvernul, alte oganisme publice, ei cum de nu vă susțin?» și aici nu avem răspuns…  Și uite așa ne găsim într-un cerc vicios,  inițiat conjunctural de partea publică, fără ca noi să fim vinovați de ceva“. Soluția, pe care o cere explicit în scrisoarea remisă Guvernului, este „emiterea unei scrisori de garanție guvernamentală, în limita a 10% din valoarea contractată, ca soluție de deblocare financiară rapidă a proiectelor în derulare, care istoric au un risc minim de implementare“.
Pedepsim, dar pe cine?
Cum se văd lucrurile la celălalt capăt al problemei? Prin ceață. Întrebat de Capital câţi dintre beneficiarii proiectelor din POS DRU au ajuns în incapacitate de plată şi ce valoare însumează proiectele acestora, consilierul de stat specializat pe fonduri europene Eugen Teodorovici a spus că nu există o asemenea estimare. De asemenea, Teodorovici n-a putut să ne spună ce soluţii are în vedere Guvernul pentru sprijinirea celor care au intrat în incapacitate de plată. „Pot să vă asigur că Guvernul face eforturi pentru a găsi soluţii în acest sens, dar acum nu vă pot da un exemplu de astfel de măsuri. Va fi luat şi analizat fiecare caz în parte, şi în funcţie de situaţia fiecărui caz se vor lua măsurile cuvenite“.
În schimb, în legătură cu propunerea Academiei de Advocacy, Teodorovici a spus că „nu este fezabilă“. Singura certitudine a Guvernului, în momentul de față, este valoarea corecției financiare aplicată de Comisie – 75 de milioane de euro, la care se vor adăuga încă 120 de milioane de euro: suma provine, potrivit unui memorandum al Ministerului Muncii, dintr-o „corecție temporară de 25% aplicată proiectelor deja verificate în ultimul an, până la misiunea de audit a CE, programată în martie-aprilie 2013“.
Până la finalizarea (re)verificărilor, proiect cu proiect, suma pretinsă de Comisie va fi returnată de la bugetul statului. Dar cum va fi recuperată? Evident, nu se prea știe: potrivit lui Eugen Teodorovici, „banii vor fi luați de la cei care au înregistrat nereguli în derularea proiectelor, verificări ce se vor face în cursul trimestrului I din 2013. Dar și de la funcţionarii care se ocupă de derularea POS DRU, de la toate instituţiile, inclusiv de la şefii Unităţii de Management“.
Oficialul nu a putut, însă, preciza nici măcar aproximativ care vor fi aceste sume şi sub ce formă vor fi ele recuperate.