Trecerea spre energie alternativă va crea  jumătate de milion de locuri de muncă până în 2020, au descoperit cercetătorii Crown de la centrul aerospaţial german DLR, care este specializat şi în energie şi transport. Până atunci, este legiferat ca 20% din energie să fie „verde“, ca parte dintr-un set de trei ţinte principale de mediu. Încă se mai lucrează la realizarea unor angajamente care să se extindă peste anul 2020.

Raportul pe evoluţia energie din 2012, creat la cererea Greenpeace şi a Consiliului European pentru Energii Regenerabile (EREC) evidenţiază posibilitatea de a ajunge la o energie aproape în totalitate nepoluantă. Se specifică faptul că vor fi crescute investiţiile în energia solară şi eoliană şi vor fi etapizate subvenţiile pentru energia puternic poluată, precum cărbunele.  

Autorii raportului indică nevoia unor investiţii de circa 99 mld. euro până în 2050 sau altfel acest plan va fi adăugat pe lista escrocheriei cu energie regenerabilă, dar se menţionează că beneficiile financiare vor fi mult mai mari. Energia regenerabilă nu are costuri cu carburanţi; economiile făcute din costul cu carburanţii, în scenariul evoluţiei acestui sector, ar putea tinge un total de 3.010 mld. euro până în 2050, sau 75 mld. euro pe an.

Transportul în 2050

Transporturile europene, care în prezent angajează direct circa 10 milioane de oameni şi reprezintă sursa a aproximativ 5% din PIB, se vor confrunta cu numeroase provocări. Liderii europeni şi-au propus ca până în 2050 majoritatea transportului de călători pe distanțe medii să se efectueze pe calea ferată. Astfel, la mijlocul acestui secol ar urma să fie finalizată o rețea feroviară europeană de mare viteză, iar până în anul 2030 ar urma să se tripleze lungimea actualei reţele feroviare de mare viteză şi să se menţină o reţea feroviară densă în toate statele membre.

Prognozele Comisiei Europene arată că 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 km ar trebui să fie transferat până în 2030 către alte moduri de transport, cum ar fi transportul pe calea ferată sau pe căile navigabile, acest procent trebuind să depășească 50% până în 2050, cu ajutorul coridoarelor de transport de marfă eficiente și ecologice.

Noua Reţea Centrală de Transport a Uniunii Europene (TEN-T), asupra căreia au căzut de acord miniştrii europeni ai Transporturilor în primăvara acestui an, ar urma să asigure legături multimodale eficiente între capitalele UE și alte orașe şi centre economice principale, porturi, aeroporturi și puncte-cheie de trecere a frontierei terestre.

Situaţia infrastructurii în România

Potrivit unui document al Comisiei Europene, sunt prevăzute două noduri urbane pentru România (Timişoara şi Bucureşti), un port maritim (Constanţa) şi trei puncte de trecere a frontierei cu state din afara UE, respectiv Siret (rutier) – Vicsany (feroviar) pentru Ucraina, Ungheni (rutier şi feroviar) pentru Republica Moldova, Moraviţa (rutier şi feroviar) pentru Serbia.

În noua reţea TEN-T au fost incluse traseul rutier şi feroviar Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni şi ruta (rutieră şi feroviară) Calafat-Craiova-Alexandria-București. Comisia a mai acceptat și includerea în reţeaua globală a rutelor Borș-Turda și  Constanța-Tulcea-Brăila-Galați, respectiv a Canalului Dunăre-București.

În cazul României s-a obţinut o creştere cu 40% pe modul feroviar şi o dublare a rețelei rutiere TEN-T pe teritoriul național și impunerea unei axe est-vest de relevanță regională. Segmentul de autostradă Târgu-Mureș – Iași – Ungheni ar urma să devină un coridor de dezvoltare pentru zona nordică a României. Această autostradă, care va avea lungimea de 289 de kilometri, va facilita traficul internaţional de tranzit care se va desfăşura între coridoarele PAN Europene IV şi IX, aceasta urmând să realizeze o legătură între Autostrada Transilvania A3 (Braşov – Borş) şi coridorul IX PAN European (Bucureşti – Focşani – Albiţa), înlesnind traficul auto pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova.