Asigurătorii acuză pripa în care Guvernul vrea să construiască megastructura de supraveghere financiară. Companiile se tem că astfel ar putea fi stopate reformele.
Constituirea, prin ordonanţă de urgenţă, a megastructurii Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a luat prin surprindere chiar actorii direct vizaţi. Societăţile de asigurare din România se tem că graba cu care Guvernul vrea să construiască gigantul ar putea genera disfuncţionalităţi. Noua structura ar urma să înglobeze supravegherea pieţelor de asigurări, de pensii private şi de capital, crearea ei ducând, implicit, la desfiinţarea structurilor specializate, și anume Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Cele trei pieţe adună tranzacţii anuale de peste 6 miliarde de euro.
Ministerul Finanţelor a publicat proiectul în urmă cu două săptămâni, iar ulterior el a fost adoptat de către Guvern. Executivul a decis să lase în dezbatere proiectul doar trei luni. Potrivit informaţiilor Capital, niciunul dintre jucătorii celor trei pieţe nu a fost consultat anterior publicării proiectului de ordonanţă. De aici şi nemulţumirile asigurătorilor. „O decizie de unificare a supravegherii pieţei de asigurări, de capital şi respectiv a fondurilor de pensii private – pe lângă faptul că este necesar să facă obiectul unei ample dezbateri cu asociaţiile profesionale a societăţilor care sunt subiecte ale supravegherii – trebuie să aibă la bază, înainte de orice, o justificare prudenţială şi economică credibilă, cu punerea în balanţă a avantajelor şi dezavantajelor aferente“, spune Florentina Almăjanu, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare. Uniunea arată că decizia constituirii ASF nu poate fi argumentată exclusiv prin existenţa unei parctici europene, în condiţiile în care doar puţin peste jumătate din ţările UE au o astfel de structură.
În plus, UNSAR arată că, în cele mai multe ţări care au adoptat această practică, supravegherea comună include şi băncile, iar în ţările respective, pieţele financiare au o tradiţie de sute de ani, spre deosebire de cazul României. Voci din zona companiilor de asigurări arată că ASF ar putea fi o piedică în calea reformelor începute în ultima vreme pe piaţa de specialitate. „Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a luat unele măsuri importante pentru piaţă, cum ar fi cele privind RCA. Dacă CSA dispare, nu sunt atât de sigur că aceste măsuri vor mai putea fi aplicate“, spune o sursă din piaţă.
Bani pentru păgubiţii FNI?
În cercurile specialiştilor, circulă şi o teorie chiar mai radicală, potrivit căreia Guvernul vrea să grăbească constituirea ASF pentru a face rost de bani pentru plata despăgubirilor către cei păgubiţi de FNI. Aceste plăţi au fost decise de instanţele din România şi ar trebui să fie făcute de CNVM.
„CNVM beneficiază, în prezent, de o lege care o fereşte de eventualele executări silite. Din 2013, această lege îşi încetează efectele. Cum CNVM dispare, iar ASF va prelua atât activele, cât şi datoriile ei, există riscul să fie executat silit, de exemplu, Fondul de Garantare a Asigurărilor, care este constituit din bani privaţi şi nu poate face, teoretic, obiectul unor despăgubiri asumate de stat. Orice este posibil“, arată surse din piaţă. Fondul de Garantare dispune, în acest moment, de circa 160 de milioane de euro, iar aceşti bani ar trebui să fie folosiţi exclusiv pentru a acoperi un eventual faliment al unei societăţi de asigurare din România.