După nici doi ani de la intrarea pe piaţa autohtonă a serviciilor medicale, turcii de la Europe Eye au decis să transforme spitalul de oftalmologie într-unul generalist, din luna mai a anului viitor. Investitorii intră astfel pe o piaţă care s-a aglomerat semnificativ în primii ani de dezvoltare a medicinei private autohtone şi în care acum domneşte prudenţa, din cauza condiţiilor economice nefavorabile. Circa 70% dintre spitalele private din Capitală sunt pluridisciplinare, în timp ce restul, profilate pe specializări precum ortopedie, pediatrie, oftalmo­logie sau obstetrică ginecologie au apărut doar în ultimii ani.
Pentru Europe Eye, intrarea pe nişa serviciilor oftalmologice private a reprezentat un test pentru un plan mai complex de afaceri, pus în aplicare odată cu înlocuirea managementului, în vara acestui an. „Tranziţia de la Europe Eye, spital privat de oftalmologie, la European Hospital, spital privat generalist, reprezintă un pas firesc în evoluţia instituţiei, având în vedere succesul înregistrat ca spital monodisciplinar şi feedbackul pacienţilor“, spune noul director al spitalului, Florin Bălănică.
În primul an de funcţionare, spitalul a atins un număr de 100-150 de consultaţii pe zi, 3.000 de operaţii şi un rulaj de 1,5 milioane euro. Noua direcţie pe care va merge spitalul este menită să contribuie şi la amortizarea mai rapidă a investiţiei iniţiale, de 13 milioane euro, la care se vor adăuga 3,4 milioane euro pentru dezvoltare şi rebranding. Operatorul se aşteaptă ca primul an de funcţionare ca spital generalist să îi aducă un rulaj dublu, de trei milioane euro, şi mizează pe atragerea pacienţilor străini, care acum se ridică doar la 1% din totalul pacienţilor.
Vremea marilor investiţii
Atât decizia acestuia de a schimba profilul spitalului, cât şi proiectele anunţate de alţi competitori din piaţă pentru anul viitor indică o schimbare în piaţa serviciilor medicale private, ajunsă acum la 500 de milioane de euro: orientarea către unităţi medicale complexe, capabile să concureze cu serviciile publice.
Principala obiecţie care se aduce medicinei private este că nu poate asigura pacienţilor la fel de multe servicii medicale integrate precum cele pe care le asigură statul în spitalele sale mamut. Din raţiuni economice, în ultimii ani, operatorii privaţi s-au orientat către spitale de mici dimensiuni, monospecializate. „Există pe piață nevoia de spitale private generaliste care să preia un procentaj semnficativ de bolnavi din sistemul de stat, dar investiția într-un astfel de spital este mare și trebuie susținută de un număr constant de pacienți, care, din păcate, nu își permit să achite costurile acestor servicii“, spune directorul general al Medsana, Vassilis Chaniotis.
Acesta asigură că va construi în Capitală un spital generalist de 200 de paturi, îndată ce va vedea „stabilitate economică pe plan intern și la nivel european“. În timp ce unii cred că abordarea integrată este cheia reuşitei, alţii cred în continuare că specializarea minimizează riscurile: „Deoarece multe spitale de stat s-au restructurat, cele private sunt bine-venite, însă nu pe aceleaşi principii generaliste“, spune Robert Chiţan, directorul de promovare al Gral Medical, care va construi, în 2013, un spital de oncologie şi radioterapie de 60 de paturi în Bucureşti. „Specializarea permite organizarea fluxurilor operaționale mult mai efi­cient, dar ne întrebăm la ce cotă de piaţă poate ajunge un spital care încasează sume semnificative de la pacienţi, în condiţiile concurenţei virtual gratuite a statului. Răspunsul ne duce la o dimensiune de spital mai mică decât cei 10.000 de metri pătraţi ai Europe Eye, de unde decizia strategică corectă de denişare“, spune Sergiu Neguţ, consultant pe piaţa serviciilor medicale private.
În vremuri de competiţie acerbă, îndeosebi pe piaţa bucureşteană, un spital specializat are șanse mai bune de diferenţiere şi, implicit, de succes decât un spital generalist, fie şi pentru simplul motiv că piaţa spitalelor generale este mult mai aglomerată. Dacă criza economică i-a îndepărtat pe operatori de proiectele complexe, acum, aceştia pun la bătaie bugete de zeci de milioane de euro pentru construirea de spitale pluridisciplinare. Un caz special este Medlife, operatorul cu cele mai multe spitale din ţară, care şi-a propus să acopere, anul viitor, o lipsă majoră a sistemului privat de sănătate, prin construirea primului spital privat de urgenţă din România, cu 17 linii de gardă. Operatorii par să fie astfel porniţi pe modelarea sistemului privat de sănătate după chipul şi asemănarea celui public: după ce au depăşit statul la numărul de policlinici şi centre medicale, vor să îl egaleze şi la serviciile oferite în spitale.
102 milioane euro însumează bugetele anunţate de operatorii privaţi pentru construirea de spitale în următorii doi ani
97 spitale private există în România, însă numai trei dintre ele au fost clasificate în primele categorii de competenţă de MS
Strategia de transformare a spitalului subliniază deschiderea de noi direcţii de business, păstrând strategia de nişă pentru anumite specialităţi
Florin Bălănică, director European Hospital (Europe Eye)