Deși existaseră zvonuri că modificarea legislației ar putea avea loc într-una din ultimele luni ale anului trecut, nimeni nu știe, pentru moment, cum va arăta noua legislație a muncii; de bănuit, însă, este ușor, întrucât actualul ministru, Mariana Câmpeanu, declara în urmă cu câteva luni că modificările așteptate se regăsesc într-un studiu realizat de Blocul Național Sindical și coordonat de fostul ministru social-democrat Alexandru Athanasiu.
Studiul, intitulat „Piața muncii, între eficiență economică și echitate socială“, a fost prezentat pe larg de revista Capital în vară. Așa cum ne declarau, la acea vreme, o serie de specialiști în dreptul muncii schimbările preconizate sunt radicale și cu impact major asupra raportului angajat-angajator. Vorbim, în primul rând, de eliminarea criteriului performanței în cazul concedierilor colective, ceea ce, în opinia Ancăi Grigorescu, partener în cadrul casei de avocatură Grigorescu Ştefănică, „reprezintă un pas înapoi în raport cu starea actuală a pieţei“, întrucât angajatorii pot ajunge în situația „de a păstra angajaţi mai puţin performanţi în dauna celor foarte performanţi, ceea ce va duce la imposibilitatea de a se redresa şi la măsura concedierii atât a angajaţilor performanţi, cât şi a celor care sunt protejaţi în baza unor criterii sociale“. De asemenea, proiectul prevede nesancționarea salariaților care nu ating obiectivele de performanță. Statutul perioadei de probă se schimbă (și nu neapărat în rău), la fel și al angajării pe perioadă determinată. Potrivit Ancăi Grigorescu, „o parte a modificărilor, respectiv cele care clarifică aspecte interpretabile sau înlătură dificultăţile practice cu care aceştia se confruntă, vor fi bine primite de către angajatori. Totuşi, aceste modificări sunt minore“. În opi­nia avocatei (membră, de altfel, și a Camerei de Comerț Româno-Ame­­ri­cane, deci bună cunoscătoare a frământărilor investitorilor străini) „mediul de business manifestă îngrijorare faţă de proiectul de modificare a Codului muncii propus de Blocul Naţional Sindical şi susţinut de Guvern. Multe dintre măsurile propuse afectează în mod grav flexibilitatea relaţiilor de muncă promovată de angajatori şi rolul important al obiectivelor de performanţă în condiţiile în care performanţa stă la baza succesului angajatorului şi angajatului pe piaţă“.
Pe fond, însă, îngrijorătoare este și apropierea Guvernului de o con­fe­derație sindicală (să nu uităm că ministrul pentru buget, Liviu Voinea, a fost, până de curând, colaborator al BNS) și disponibilitatea ministerului de resort de a însărcina această organizație cu schițarea noului proiect de Cod al muncii, unul din stâlpii legislației autohtone.
Angajări previzibile, dar cu țărâita
Ce vești spectaculoase mai aduce 2013 pentru piața muncii? Cam niciuna. Majoritatea recrutorilor se declară resemnați cu privire la noul an, de la care nu se așteaptă la nimic. La nimic extraordinar și, din fericire, la nimic din cale afară de nociv. Întrucât nu există în proiect nicio investiție majoră, care să absoarbă forță de muncă specifică, domeniile în care se vor face angajări nu vor diferi mai deloc de cele care au generat grosul angajărilor anul trecut. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în 2012 cele mai „generoase“ sectoare au fost, în primul rând, serviciile de suport și BPO (unde au fost recrutați 35.000 de oameni, reprezentând o cincime din personalul total), IT (12.000 de angajați, echivalând cu o creștere de 12%), retail (20.000 de noi angajați) și industria auto (7.000). Pe hârtie, unul dintre cele mai înfloritoare domenii pare a fi cel al construcțiilor, unde numărul angajaților a crescut, în doar 12 luni, cu 26.500. Din păcate, în acest caz, este vorba de o cifră înșelătoare: actualul Cod al muncii, intrat în vigoare în mai 2011, a înăsprit drastic pedepsele pentru companiile care recurg la forță de muncă fără forme legale. Cum în construcții se regăseau cei mai mulți angajați „la negru“, creșterea raportată în 2012 este determinată mai degrabă de ieșirea la suprafață a acestor contracte de muncă decât de un boom imprevizibil al celei mai oropsite, azi, industrii din lume. 
În prezent, potrivit ultimului buletin lunar al Comisiei Europene, în cel de-al treilea trimestru al anului (ultimul pentru care există date disponibile), în România șomajul a crescut cu aproape 1%, pondere depășită doar de cele trei state baltice.
3% este ponderea maximă cu care vor crește, în 2013, salariile din mediul privat, conform diverselor studii și opinii din piață.