”În ultimele patru sezoane, turiştii străini sunt principalii beneficiari ai serviciilor noastre, pentru că la ei există o cultură bazată pe turismul activ. Încet-încet însă şi românii se întorc la natură şi aleg acest mod de a-şi petrece vacanţele, iar anul trecut o treime din cererile primite pentru tururile cu caiace în Deltă au fost din partea românilor. A fost pentru prima dată când ponderea românilor a fost atât de mare. Şi tot atunci am avut şi prima nuntă făcută în caiace”, a declarat pentru AGERPRES Iliuţă Goean, primul ghid din Delta Dunării care le oferă turiştilor posibilitatea de a vizita Rezervaţia în caiace.

De altfel, în sezonul trecut, pentru prima dată, şi unele agenţii de turism din Slovacia şi Israel s-au arătat interesate de turismul activ din Delta Dunării, însă dezvoltarea turismului activ în Rezervaţie depinde în mod covârşitor de modul în care se implică autorităţile.

”Codul nautic al bunului-simţ în Deltă, promovat anul trecut de Ivan Patzaichin, a rămas la stadiul de propunere. Contează foarte mult ca autorităţile să se ocupe de aplicarea legislaţiei. Anul acesta vom continua discuţiile cu conducerea Administraţiei Rezervaţiei pentru a avea trasee dedicate bărcilor cu vâsle. În perioada aceasta sunt în discuţii organizatorii de tabere pentru copii, dar nu voi lua o decizie până când nu voi avea o discuţie cu autorităţile care să mă asigure că pe anumite trasee vor avea acces doar bărcile nemotorizate”, a menţionat Iliuţă Goean.

Acesta şi-a început activitatea în Delta Dunării în anul 2009, atunci când avea caiace pentru şase persoane, în urma creşterii cererii, anul trecut achiziţionând caiace pentru 40 de persoane.

”Un amic din Spania care face acelaşi lucru pe plaja de eucalipţi de lângă Delta Ebro, amic care face ture şi pe mare, dar şi în deltă, în cinci ani a ajuns la 400 de locuri în canoe, iar vara nu face faţă cererilor. Noi nu am avut parte de promovare la început şi încă mai avem probleme în ceea ce priveşte respectarea traseelor. N-ar fi o nenorocire dacă nu se respectă traseele, dar măcar să se respecte acea regulă ce le impune bărcilor cu motor obligaţia de a micşora viteza atunci când trec pe lângă caiace. În Delta Dunării, se intră cu bărci mult prea mari şi cu motoare mult prea puternice pentru canalele şi lacurile de aici”, a mai spus Iliuţă Goean.

Alte forme de turism insuficient promovate sunt, în opinia sa, tururile pentru observat şi fotografiat păsările din Delta Dunării care ar putea aduce venituri importante localnicilor inclusiv pe timp de iarnă.

”Din tururile de fotografie şi birdwatching în Delta Dunării s-ar putea scoate mai mulţi bani decât din vânătoare. Diferenţa este că banii din primele două activităţi vor intra în buzunarul localnicilor, în timp ce cei obţinuţi din vânătoare se împart între organizatorii partidelor. În plus, tururile de fotografie şi birdwatching, ca şi cele în caiace, nu distrug efectivele de păsări, nu afectează natura, iar animalele nu sunt hăituite”, a precizat Iliuţă Goean.
Sursa: Agerpres