Piaţa de private banking din România, estimată la începutul lui 2012 de cei de la BCR la aproximativ 4 miliarde de euro, respectiv 4.000 de clienţi, se pare că s-a polarizat spre vârf.
Erste Private Banking România (fosta BCR Private Banking) şi-a consolidat poziţia de lider detaşat al pieţei de profil, cu active de aproape un miliard de euro, fiind urmată de Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), cu active de peste 650 milioane euro.
„Ne-am consolidat poziţia în 2012 şi probabil vom raporta active de circa un miliard de euro pentru finalul de an. În condiţiile în care depozitele au început să ofere dobânzi real-negative, investitorii şi-au dirijat sume importante spre plasamente precum titlurile de stat, fondurile de investiţii, aur sau acţiuni“, spune Răzvan Furtună, şeful Erste Private Banking (EPB) România.
Comportamentul clienţilor EPB România s-a schimbat semnificativ în ultimii doi ani. Dacă în 2010 doar 10% din bani erau plasaţi de clienţi în produse de investiţii, restul de 90% fiind depozite şi cash, la finele lui 2012, plasamentele în produsele de investiţii au reuşit să depăşească nivelul sumelor ţinute în conturi curente şi depozite – 53% vs. 47%. În plus, tot mai mulţi clienţii şi-au dezvoltat spiritul de a tranzacţiona, ajutaţi şi de platforma modernă de tranzacţionare.
După depozite şi cash, cea mai mare pondere o au plasamentele în titluri de stat (34%), fiind urmate de fondurile de investiţii (9%). Plasamentele în aur fizic ale clienţilor EPB au ajuns la 45 milioane euro, respectiv 1,1 tone şi o pondere de 4,5%.
Pentru a beneficia de calitatea de client Erste Private Banking România ai nevoie de minimum 200.000 euro. Portofoliul mediu al unui client EPB este de 400.000 euro, divizia având în administrare 2.500 clienţi.
Cinci profiluri de risc şi portofolii discreţionare
Pentru a-şi servi mai bine clienţii, Erste a dezvoltat un model de profilare de risc, pe 5 clase – conservator (0% în acţiuni), echilibrat (10% în acţiuni), orientat spre creştere (30% în acţiuni), dinamic (50% în acţiuni) şi agresiv (70% în acţiuni).  
„La începutul lui 2013, venim cu Discretionary Portofolio Management, pentru cei care nu au timp. Avem solicitări din partea mai multor clienţi cu potenţial mare. Dacă în 2011 au avut o creştere mare a activelor în administrare, în 2012 ne-am cunoscut mai bine clienţii. Pentru 2013, ne propunem o creştere de 15% a nivelului activelor“, spune Furtună.
Raiffeisen vine tare din urmă
Raiffeisen, prin divizia Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), a ajuns la peste 700 de clienţi, cu active în administrare în România de 650 milioane euro, la care se adaugă plasamentele directe ale acestor clienţi la banca specializată în private banking a Grupului Raiffeisen în Austria. Calitatea de membru este dobândită de la active de peste 250.000 euro aflate în administrare prin intermediul Raiffeisen.
Structura deţinerilor clienţilor la sfârşitul lui 2012 este următoarea: 25% – depozite, conturi de economii şi conturi curente, 25% – fonduri de investiţii, 42% titluri de stat, 8% – acţiuni şi produse structurate.
„Clienţii şi-au continuat şi intensificat diversificarea portofoliilor în 2012, lucru care se observă printr-o alocare în scădere în produsele de economisire clasice şi o creştere a plasamentelor în alte instrumente financiare, în vederea obţinerii unor randamente superioare. În 2012, deţinerile de produse de investiţii au crescut cu aproximativ 100 mil. euro şi au ajuns să reprezinte 75% din portofoliile clienţilor“, spune Mihail Ion, CEO Raiffeisen Asset Management, care coordonează şi FWR.
Potrivit lui, cei mai conservatori clienţi s-au orientat către fonduri mutuale cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă sau investiţii în obligaţiuni de stat, iar cei mai dinamici şi-au păstrat sau crescut deţinerile de acţiuni.
Pentru 2013, Raiffeisen îşi propune continuarea eforturilor în privinţa consolidării şi dezvoltării relaţiei cu clienţii, a consilerii financiare şi diversificării portofoliilor.

Ce a făcut restul pieţei
Pe poziţia a treia s-ar situa UniCredit Ţiriac Private Banking, care nu şi-a dezvăluit nivelul activelor, dar care la finele lui 2011 administra active de peste 300 milioane euro. Poziţia diviziei de private banking a UniCredit Ţiriac se poate să fi slăbit puţin, pe fondul unei politici de scădere a costurilor la nivel de grup, clienţii având acces din octombrie 2012 la serviciile de consultanţă ale Schoellerbank, subsidiară a UniCredit Bank Austria. Pentru a fi client de private banking al UniCredit Ţiriac pragul este de minimum 200.000 euro, iar pentru Schoellerbank, de un milion de euro.
Divizia RBS România pentru clienţii mai avuţi poartă numele de Royal Prefferd Banking (RPB). Potrivit reprezentanţilor băncii, divizia şi-a menţinut la peste 2.000 numărul clienţilor, precum şi volumul deţinerilor. Calitatea de membru a Royal Preffered Banking necesită venituri lunare de peste 5.000 euro sau deţineri de peste 50.000 euro.
„Am observat o schimbare treptată, în sensul că în cursul anului 2012 mai multe depozite s-au mutat din moneda locală în moneda străină“, spun cei de la RPB. Pentru 2013, ei îşi propun aceeaşi evoluţie ca în 2012, care va însemna cel puţin menţinerea numărului de clienţi şi a volumului de active.
Cei de la Bank Gutmann, o bancă austriacă specializată în servirea clienţilor de private banking, şi-au închis la finalul anului trecut biroul din România deschis în urmă cu 1 an şi 8 luni, clienţii continuând să fie serviţi direct din Austria.
Nici ING nu a comunicat date despre divizia sa de private banking, altădată cea mai prestigioasă pe plan local. În piaţă se vorbeşte că ING Luxembourg ar servi clienţii de private banking din România.
Citi atribuie statutul de clienţi de private banking doar celor care deţin minimum un milion de dolari, ei fiind administraţi de birourile regionale din Londra şi Geneva. Clienţii cu sume cuprinse între 50.000 dolari şi un milion de euro intră în categoria de wealth management, categorie care ar putea dispărea odată cu decizia de restrângere a activităţilor de retail din România.

4 mld. euro ar fi nivelul pieţei de private banking din România, respectiv de 4.000 de clienţi, potrivit unei estimări a BCR.