Conform sursei citate, principalele probleme pe care le întâmpină, în continuare, beneficiarii de finanţare prin POSDRU sunt:

  • întârzierile în procesarea şi plata cererilor de rambursare,
  • numeroasele abuzuri din partea autorităţilor de management, care uzează constant de practica modificarii regulilor în timpul jocului,
  • lipsa de transparenţă a deciziilor care afectează cadrul de implementare a proiectelor si care generează reglementari haotice si alambicate,
  • şi cultura organizaţionala precară la nivelul administraţiei Programului, caracterizată prin birocraţie, comunicare unidirecţională şi refuzul asumării răspunderii.

Semnatarii scrisorii remise ieri primului-ministru solicită Guvernului să transforme autorităţile implicate în managementul programului în parte a soluţiei de relansare a POSDRU.

Printre propunerile făcute se numără:

  1. Asumarea concluziilor raportului de audit al Comisiei Europene în adevăratul lor înţeles, adică procentul de corecţie adus plăţilor deja efectuate de către Comisie să fie suportat de către statul român, ca amenda administrativă, fără a fi transpus prin măsuri explicite sau implicite asupra beneficiarilor.
  2. Asigurarea continuă şi fără sincope a fondurilor necesare pentru plăţile interne către beneficiari, în condiţiile unei informări complete şi corecte asupra necesarului între ministerele implicate.
  3. Introducerea în contractul de finanţare a unei menţiuni explicite cu privire la recunoaşterea titlului executoriu al cererilor de rambursare, avizate cu bun de plată.
  4. Emiterea unui act normativ pentru anularea dobânzilor şi penalităţilor aplicate beneficiarilor şi partenerilor acestora care sunt în blocaj financiar pentru că statul nu şi-a respectat obligaţiile de plată.
  5. Elaborarea rapidă a procedurilor de recuperare a TVA plătite în cadrul proiectelor POSDRU de către beneficiari societăţi comerciale, şi plata rapidă a sumelor aferente către aceştia.
  6. Simplificarea şi clarificarea procedurilor de achiziţii publice.
  7. Angajarea de personal suplimentar competent în instituţiile responsabile cu managementul programului, şi îmbunătăţirea remuneraţiei acestora, în legătură cu criterii de performanţă bine definite şi monitorizate; subcontractarea unor activităţi şi competenţe, cu o supraveghere atentă a standardelor de calitate; responsabilizarea personalului prin definirea  clara a responsabilităţii individuale şi instituirea de măsuri corective şi punitive pentru deficienţe majore în executare sarcinilor de serviciu.
  8. Retragerea oricăror instrucţiuni sau decizii care nu sunt în conformitate cu legislaţia naţională sau europeană.
  9. Operaţionalizarea eficientă a unor comitete de monitorizare a POSDRU la nivel naţional şi regional.

Conform datelor prezentate de reprezentanţii CNPROIS, impactul direct şi imediat al implementării proiectelor finanţate prin POSDRU poate fi estimat prin prisma contribuţiei la mai mulţi indicatori: locuri de muncă, venituri la bugetul de stat, balanţa de plăţi, efectul multiplicator în economie. 

Redăm mai jos câteva pasaje din raportul întocmit de Consiliul de Coordonare Nationala a Pactelor Regionale pentru Ocupare şi Incluziune Socială

Zeci de mii de locuri de muncă create direct în economia românească 

Peste 20.000 de locuri de muncă sau oportunităţi de angajare similare, au fost create direct în cadrul proiectelor POSDRU,  cu referire strict la personalul implicat în implementare şi plătit din fondurile europene (personal din învăţământul universitar şi preuniversitar, traineri, consultanţi, evaluatori, specialişti în resurse umane, personal managerial şi administrativ, contabili, jurişti, auditori, tehnicieni, cercetători). 
Această estimare este mai degrabă prudentă, pornind doar de la obligaţia beneficiarilor de a menţine cel puţin 5 poziţii (managerul de proiect, consilierul juridic, responsabilul financiar, expertul contabil, auditorul), la care se adaugă alţi experţi tehnici, traineri, consilieri, consultanţi, asistenţi administrativi). Numărul real depășește cu mult această estimare relativ conservatoare.


Venituri la bugetul de stat: între 1 şi 1,5 mld. Euro 

Între 1 şi 1,5 mld. Euro venituri bugetare din taxe şi impozite asupra salariilor plătite poate încasa statul român, având în vedere că ponderea principală în bugetele de proiecte o deţin cheltuielile salariale, într-un procentaj ce poate atinge chiar 3/4 din bugetul unui proiect. 
Trebuie evidențiat că veniturile directe ale statului român din implementarea POSDRU sunt direct proporţionale cu ponderea salariilor în cheltuielile totale ale programului.

TVA: aprox. 350 mil euro

Aproximativ 350 de mil. euro pot fi încasaţi de către statul român, ca urmare a aplicării taxei pe valoarea adăugată, asupra consumului generat de către salariaţii din proiecte, având în vedere că veniturile nete încasate de către aceştia se îndreaptă aproape în întregime spre consum.

Efectul multiplicator în economie

Dincolo de încasările statului, impulsul intrării fondurilor POSDRU în circuitul economic este semnificativ, cu efecte notabile asupra dinamicii economiei naţionale. De altfel, în condiţiile scăderii investiţiilor străine, a strangulării cererii interne în urma măsurilor de austeritate, fondurile europene în general reprezintă una din puţinele alternative de relansare.
Nu este scopul prezentului document de a efectua o analiză detaliată şi a estima o valoare a factorului de multiplicare a cererii agregate şi a altor efecte indirecte induse de aceasta (cifra de afaceri, locuri de muncă, venituri din taxe şi impozite etc) şi resimţite în final în creşterea economică. Afirmaţia pe care o facem se bazează pe experienţele similare din alte state membre UE.

Echilibrarea balanţei de plăţi

Într-o perioadă în care acoperirea deficitului de cont curent este îngreunată de scăderea volumului investiţiilor străine şi a transferurilor realizate de românii care lucrează în străinătate, absorbţia fondurilor europene devine decisivă. 
În acest context, trebuie remarcat, că spre deosebire de alte programe operaţionale, unde o pondere semnificativă a cheltuielilor ia în final drumul străinătăţii, ca urmare a plăţii unor contractori sau a importurilor, finanţările POSDRU sunt distribuite covârşitor către beneficiari din România şi se întorc în mare parte la bugetul de stat.

STADIUL ACTUAL AL IMPLEMENTĂRII

Ce se ascunde de fapt în spatele sintagmelor precum “blocarea POSDRU” şi “absorbţie redusă”? 

Aproximativ 80% din suma alocată României a fost contractată 
Guvernul României a semnat peste 2.400 de contracte de finanţare, corespunzător unei valori contractate de 12.588 mil. lei (din cele 15.783 mil. lei alocate). Majoritatea apelurilor de proiecte au înregistrat un interes enorm, cu un grad de acoperire ce a depășit de câteva ori suma disponibilă. Pe scurt, au fost întocmite și evaluate mii de proiecte, din care 2447 au fost aprobate. 
Cel puțin pe POSDRU, nu lipsa de interes sau lipsa proiectelor este problema în a atrage bani europeni. 

Mai degrabă este alarmant faptul că în continuare 20% din suma totală nu a fost contractată, în condițiile în care a mai rămas foarte puțin timp la dispoziție pentru ca România să absoarbă efectiv aceste alocări.
Putem înțelege înghețarea contractărilor, ca urmare a prudenței bugetare a autorităților române și a incertitudinii cu privire la rezultatul auditurilor Comisiei. Pe de altă parte, continuare înghețului va genera pierderea sigură a 20% din alocări. 

Plățile interne către beneficiari depășesc cu puțin 30%
Înainte de a solicita Comisiei rambursări, statul român trebuie la rândul său să onoreze cererile de rambursare ale beneficiarilor. În prezent, plata acestora depășește cu puțin 30%, în condițiile în care implementarea activităților și execuția bugetară aferentă a proiectelor sunt mult mai avansate. Diferența este suportată în prezent din buzunarul beneficiarilor.
 
În mod normal, mecanismul de finanțare (parțială) în avans a proiectelor, însoțit de o procesare și plată în 45 de zile a cererilor de plată ar fi trebuit să asigure un flux de numerar beneficiarilor care să faciliteze implementarea și absorbția. Dar acest lucru este pur teoretic, având în vedere că cererile de rambursare au fost onorate în anul 2012 chiar și după 4-5 luni, perpetuându-se în prezent un decalaj semnificativ între execuția bugetară a proiectelor și finanțările încasate efectiv de beneficiari. Aceste întârzieri în realizarea plăților interne sunt în prezent factorul principal de blocare a POSDRU, având ca urmare situații financiare critice a unui număr semnificativ de beneficiari.

7,73% este procentul efectiv de absorbţie pentru POSDRU 
Sumele recuperate de România de la CE, pentru acest program se ridică la un total al plăţilor intermediare efectuate de către Comisie de 268,84 mil. Euro. Este interesant de remarcat că deși România a efectuat plăți de peste 30% din valoarea totală, la începutul lunii decembrie 2012, doar 7,73% din valoare totală era efectiv solicitată Comisiei.