Comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, Michel Barnier, şi-a exprimat îngrijorarea privind efectele reformării băncilor europene, conform unui interviu apărut în Financial Times (FT), citat de Reuters.
Conform propunerilor prezentate de grupul condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, instituţiile de creditare din UE vor fi forţate să separe activităţile de tranzacţionare de cele de retail şi să respecte reguli suplimentare privind bonusurile. De asemenea, s-a cerut înăsprirea reglementărilor Basel III privind capitalul instituţiilor de creditare.
Michel Barnier consideră că activităţile de retail, în cadrul cărora băncile stabilesc preţurile la care vând sau cumpără titluri de valoare, sunt cruciale pentru economie. Declaraţiile oficialului UE par să întărească criticile la adresa grupului condus de Erkki Liikanen.
Bănci ca BNP Paribas şi Deutsche Bank sunt împotriva propunerilor de separare a activităţilor de tranzacţionare de cele de retail, argumentând că modelul de ‘bancă universală’ ajută clienţii şi sprijină creşterea economiei.
”Nu vreau să penalizăm activitatea băncilor când ele lucrează în beneficiul economiei şi industriei. Cu siguranţă, o parte din activitatea băncilor o reprezintă sprijinirea industriei şi economiei, susţine comisarul european pentru piaţă internă şi servicii.
Acesta a adăugat că oficialii europeni lucrează la un studiu care va evalua precis efectele implementării măsurilor de reformare a sistemului bancar din UE. Luni, Banca Centrală Europeană (BCE) a apreciat că impactul noilor reglementări bancare în Uniunea Europeană ar putea fi diferit de la o ţară la alta şi consideră că este vitală evaluarea efectelor acestor reglementări.
Propunerile grupului condus de Erkki Liikanen, guvernatorul Băncii Centrale a Finlandei, ‘ar putea avea un impact semnificativ diferit în UE, ţinând cont de diferenţele de structură ale sistemelor bancare’, apreciază BCE, care adaugă că o analiză a impactului trebuie să fie realizată cu prioritate, potrivit Agerpres.
De asemenea, instituţia consideră că noile reglementări ar putea produce ”consecinţe diferite privind costurile diferite de finanţare precum şi consecinţe involuntare, asupra economiei reale a statelor membre ale UE. Aceste consecinţe trebuie să fie estimate”.