De asemenea, de lunea viitoare o delegaţie a Ministerului Energeticii al Ucrainei se va deplasa la Bruxelles, pentru a le explica situaţia reprezentanţilor Comunităţii Energetice Europene (CEE), potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta.
Ucraina a devenit membră a CEE din 2011, iar de atunci Kievul a sperat la sprijinul unui partener puternic în complicatele negocieri cu Gazprom. Aceste aşteptări erau legate şi de faptul că, în 2009, Comisia Europeană şi o serie de bănci europene au semnat cu Ucraina un memorandum privind finanţarea modernizării sistemului de gazoducte al ţării. Însă banii nu au fost alocaţi: partea europeană a formulat noi condiţii şi cereri, a subliniat expertul ucrainean în probleme energetice, Valentin Zemlianski.
De asemenea, Zemlianski a subliniat că, în ultimii ani, unii membri ai UE au început să coopereze cu Gazprom în cadrul proiectului privind construirea gazoductului ocolitor South Stream. ”Kievul a atras atenţia CEE că acest lucru dăunează intereselor Ucrainei, a făcut apel la interesele parteneriale, însă nu a avut ecou, rămânând singură şi în negocierile cu Gazprom”, a spus analistul.
Săptămâna trecută, nemulţumirea şi supărarea părţii ucrainene au fost exprimate într-un discurs al preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, susţinut la Vilnius, iar înainte de aceasta premierul Nikolai Azarov a declarat în faţa jurnaliştilor că suma pretinsă Ucrainei de Gazprom echivalează cu trei luni de plăţi pentru toţi pensionarii ucraineni.
”Ţara depune eforturi colosale pentru a-şi asigura independenţa energetică, întrerupe orice finanţare şi trimite aceşti bani spre aceste obiective. Şi ştiţi foarte bine care este cauza”, a creionat Azarov situaţia, amintind de faptul că Iulia Timoşenko este cea care a aprobat semnarea contractelor ale căror condiţii sunt considerate injuste de Kiev şi că Europa nu intervine în situaţie, în timp ce Gazprom refuză să revizuiască acordul.
O delegaţie ucraineană în frunte cu vicepremierul Iuri Boiko s-a deplasat săptămâna trecută la Moscova. Au avut loc două runde de negocieri pentru găsirea de idei pentru ieşirea din situaţia de criză.
”Trebuie creat un consorţiu bilateral pentru administrarea sistemului ucrainean de gazoducte, pe principii de paritate . De asemenea, vor fi necesare concesii”, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta o sursă apropiată negocierilor.
Aceasta a precizat că partea ucraineană ar putea lua în calcul, în formarea preţului pentru pachetul de acţiuni, suma pretinsă pentru gazul rusesc nepreluat, în timp ce Gazprom, în primul rând, ar trebui să garanteze alimentarea sistemului ucrainean de gazoducte la nivelul rentabilităţii (cel puţin 60 de miliarde de metri cubi de gaz anual spre Europa), iar în al doilea rând să reducă preţul la gaz pentru Ucraina cu circa 150 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi.
Expertul Valentin Zemlianski confirmă existenţa unei asemenea variante. ”Pe culoare se vorbeşte despre un preţ la gaz de 280 de dolari pe mia de metri cubi şi despre faptul că nivelul plăţilor ruseşti pentru serviciile de tranzit se va ridica la 2 miliarde de dolari pe an. Aceasta înseamnă că se pregăteşte un proiect de schimbări la acordurile vechi privind livrările de gaz”, subliniază expertul ucrainean.
Acesta consideră că, acceptând să revizuiască vechile contracte, Gazprom ar putea să înlocuiască formula de formare a preţului, să renunţe la principiul ”take or pay” şi să facă şi alte concesii pe care a încercat să le obţină fără succes timp de trei ani partea ucraineană. Zemlianski nu exclude că aceste decizii vor stârni reacţii neunitare în Europa, care are relaţii complicate cu Gazprom.
Analişti de la Kiev subliniază că UE a adoptat recent noul buget european pentru o perioadă de şapte ani, la baza căruia este plasat principiul austerităţii, ce nu promite generozităţi financiare faţă de ţările din Parteneriatul Estic. ‘În condiţiile în care politicieni şi înalţi funcţionari europeni se luptă pentru fiecare miliard, este puţin probabil să existe un ajutor financiar special din partea UE. Mijloace din partea structurilor europene vor fi alocate exclusiv în cadrul planurilor aprobate, al programelor comune. Propuneri separate pentru Ucraina sunt, după toate probabilităţile, posibile doar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI), chiar dacă şi pentru atragerea atenţiei din partea lor vor fi necesare destule eforturi’, prognozează expertul politic Roman Rukomeda.
Înalţi funcţionari de la Kiev constată că băncile europene au adoptat poziţii dure: ele sunt gata să aloce mijloace doar în schimbul îndeplinirii de către partea ucraineană a unor condiţii complicate şi care necesită mult timp. Astfel, pentru alocarea unui credit de circa 300 de milioane de dolari, BERD i-a cerut guvernului ucrainean să elaboreze alături de Comisia Europeană un program de reforme pe mai mulţi ani, care să presupună şi reorganizarea Naftogaz, şi majorarea tarifelor pentru populaţie, precum şi reluarea cooperării cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Reprezentanţi ai UE subliniază că toate aceste cereri existau încă în momentul aderării Ucrainei la CEE, însă Kievul nu a făcut nimic în anii care au trecut. Mai mult decât atât, răspunzând reproşurilor preşedintelui Ianukovici, CEE a anunţat că Ucraina nu a solicitat sprijin în negocierile cu Gazprom.
Kievul consideră situaţia scandaloasă. Pentru a o detensiona, ministrul energeticii Eduard Staviţki a anunţat că săptămâna viitoare o delegaţie ucraineană se va deplasa la negocieri cu reprezentanţi ai Comisiei Europene, responsabili pentru sectorul energetic. Staviţki a subliniat că în etapa actuală Kievul nu are nevoie de ajutor în desfăşurarea negocierilor cu Gazprom privind cele 7 miliarde de dolari ceruţi de compania rusă. Ministrul a subliniat că negocierile de la Moscova se derulează şi că rezultatele acestora vor fi făcute publice mai târziu, când părţile vor ajunge la o variantă finală a acordurilor. (Sursa: Agerpres)