În aprilie 2011, reprezentanții Fondului Monetar Internațional estimau că vom încheia 2012 cu o majorare a PIB de 4,4%. Un an mai târziu, prognoza coborâse vertiginos, până la 1,5%. Pentru ca în ianuarie 2013 șeful misiunii FMI în România, Erik de Vrijer, să vorbească despre stagnare sau cvasistagnare. „Parțial, acest lucru a fost cauzat de faptul că, după o criză financiară, durează mai mult ca economia să își revină. Parțial, se întâmplă și ca urmare a mediului în care se găsește România (recesiunea din zona euro) și a unor factori speciali. La începutul lui 2012, a fost o iarnă grea, recolta a fost proastă și, nu în ultimul rând, implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene nu au avut loc atât de rapid pe cât se preconizase“, a explicat oficialul FMI.

„Datele statistice arată o cvasistagnare a activității economice în 2012, pe fundalul secetei și al prelungirii recesiunii din zona euro“, a declarat la rândul său guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă organizate în urmă cu câteva zile. De altfel, evoluția slabă a economiei de anul trecut fusese indicată din timp de datele parțiale publicate de Institutul Național de Statistică. Astfel, în primele șase luni ale anului, PIB a crescut cu doar 0,7% față de aceeași perioadă a lui 2011, iar în trimestrul al treilea PIB a scăzut cu 0,4% comparativ cu trimestrul al doilea și cu 0,6% față de trimestrul al treilea 2011. Ceea ce a făcut ca, pe primele nouă luni, economia să crească foarte modest, cu numai 0,2% comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2011.

Ne-a tras într-adevăr în jos agricultura, care a scăzut cu peste 20%, însă nici alte sectoare nu au performat: potrivit INS, domeniul „administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială“ s-a redus cu 2,5% în primele trei trimestre, intermedierile financiare și asigurările au scăzut cu 0,8%, iar industria s-a contractat cu 0,1%.

Semne rele

Chiar și sectoarele care au crescut comparativ cu primele nouă luni din 2011 au făcut-o modest: în „comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante“ s-a calculat un plus de 1,5%, iar în construcții datele culese de statisticieni indică o evoluție de +0,7%. Cele mai impresionante majorări ale valorii adăugate au avut loc în sectoare marginale, care nu cântărsc prea mult în formarea PIB: +7,9% în „activităţi profesionale, ştiin­ţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport“ sau +4,7% în tranzacții imobiliare.

Mai mult, aproape nimic din ce s-a întâmplat în ultimul trimestru nu ne îndreptățește să sperăm într-o schimbare radicală a tendinței conturate în primele nouă luni. Cifrele de afaceri din majoritatea domeniilor au încheiat, într-adevăr, anul în zona pozitivă: +3,1% în industrie, +2,3% în construcții, +2,9% în comerțul cu amănuntul, iar investițiile realizate în economie au fost cu circa 18% mai mari. Au scăzut, totuși, față de 2011 comerțul cu autovehicule (-4,9%), serviciile prestate populației (-0,9%), și exporturile (-0,2% în perioada ianuarie-noiembrie la valori calculate în euro), iar deficitul comercial înregistrat în același interval a crescut cu circa 70 de milioane de euro.

Rata anuală a inflației (4,95% la sfârșitul lui decembrie) nu ajută nici ea prea mult la conturarea unei posibile creșteri a PIB pe 2012. Însă cuvântul final îl vor avea, peste doar câteva zile, experții INS, care vor da publicității prima estimare privind modul în care a evoluat economia anul trecut.

Mai important decât ce s-a întâmplat în 2012 este, desigur, ce va fi în 2013. Luând în calcul modul în care au evoluat prognozele oficiale în ultimii ani (indiferent dacă au fost elaborate de experții FMI, de către cei ai Comisiei Europene sau de cei guvernamentali), veștile nu sunt prea îmbucurătoare: deși acum oficialii vorbesc de o creștere de 1,5%-1,6%, e foarte posibil ca și acest an să se încheie, de fapt, pe minus (sau, în cel mai bun caz, pe zero). S-a întâmplat în 2009, și în 2010, și probabil suntem foarte aproape să aflăm că s-a întâmplat și în 2012.

Bețe-n roate

Șansele ca scenariul de anul trecut să se repete și în 2013 sunt cu atât mai mari cu cât investitorii străini sunt în continuare departe de a se bate pe România, iar Guvernul nu prea dă semne că ar avea de gând să ajute în vreun fel economia. Dimpotrivă, s-ar putea spune: ultimele schimbări din domeniul fiscal (impozitul pe venit pentru microîntreprinderile cu cifră de afaceri sub 65.000 de euro ori cel pentru agricultori), precum și preconizatul impozit forfetar pentru zona serviciilor nu sunt decât noi poveri pentru un mediu de afaceri și așa în suferință. „Circa 250.000 de firme din România au terminat anul 2012 pe pierdere. O mare parte din ele sunt pe pierderi efective, nu contabile. Dacă aceste companii sunt obligate să plătească impozit pe venit, fie va trebui să-şi diminueze activitatea, fie să se îndrepte spre faliment“, explica Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

Nu trebuie neglijat faptul că o bună parte a bugetului de stat pe 2013 se va duce spre plata salariilor bugetarilor ori în zona de asistență socială (incluzând aici și transferurile către fondul de pensii). Investițiile publice (care, dacă sunt făcute inteligent, pot juca un rol foarte important în repornirea economiei) vor fi puternic diminuate în acest an. Astfel, din cele 116 miliarde de lei ale bugetului de stat, cheltuielile de capital vor fi de 1,56 miliarde de lei (față de cele 2,68 miliarde prevăzute inițial în 2012, reduse la 2,11 miliarde după rectificarea din august), iar cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă vor fi, anul acesta, de 2,29 miliarde de lei (față de 3,64 miliarde de lei în 2012 și 3,17 miliarde de lei după rectificare).

Singura creștere este la proiectele cu finanțare europeană – se preconizează să se cheltuiască 14 miliarde de lei anul acesta (comparativ cu 12 miliarde, respectiv 10,5 miliarde în 2012, înainte și după rectificarea bugetară). Problema este că, din vara anului trecut, când au fost suspendate principalele programe operaționale, România nu a mai absorbit decât 300 milioane de euro din banii oferiți de Bruxelles. Vor reuși proiectele de infrastructură ale statului să absoarbă o sumă de zece ori mai mare în 2013? Foarte greu de crezut.

În lipsa unei creșteri economice inferioare celei prognozate, bugetul va avea încasări insuficiente. Există trei metode prin care autoritățile ar putea face față veniturilor mai mici. Prima, la care cel mai probabil nu se va apela din cauza constrângerilor finanțatorilor externi, ar fi să se împrumute suplimentar. A doua, aparent cea mai facilă, ar fi tăierea investițiilor publice de pe lista de cheltuieli. A treia, foarte probabilă având în vedere  deciziile luate de Guvern în cele două luni de după alegeri, ar fi creșterea taxelor, inventarea unor impozite noi sau ștergerea unor scutiri fiscale.

0,2% Cu atât a crescut PIB-ul în ian.-sept. 2012. Din cauza secetei, înghețării exporturilor și ratei modeste de absorbție, e posibil să fi încheiat 2012 în scădere

Datele statistice arată o cvasistagnare a activității economice în 2012, pe fundalul secetei și al prelungirii recesiunii din zona euro.
Mugur Isărescu, guvernator BNR

Creșterea economică înregistrată de România în 2012 a fost aproape de zero. Pentru 2013 așteptăm o majorare cu circa 1,5% a PIB.
Erik de Vrijer, șeful misiunii FMI