Potrivit studiului efectuat de compania de cercetare GfK Nürnberg, Germania şi Centrul pentru antreprenoriat al Universităţii Ludwig Maximilian din Munchen, 79% dintre tinerii români sub 30 de ani au o atitudine pozitivă față de munca pe cont propriu. Atitudinea pozitivă faţă de antreprenoriat iese în evidenţă, cu precădere, la români cu diplomă universitară (74%), cu studii medii (63%), precum şi la persoane cu copii (71%). Ca în majoritatea ţărilor unde s-a desfăşurat sondajul, bărbaţii români – 68% oferă o rată de acceptare mai ridicată a activităţilor independente în comparaţie cu femeile – 63%.În medie, la nivel european, atitudinea faţă de antreprenoriat este pozitivă în proporţie de 69%.
„Atitudinea oamenilor referitoare la desfăşurarea unei activităţi independente este considerată de noi ca fiind motorul creşterii economice la nivel global, o sursă vie de idei şi de progres. Studiul iniţiat de compania noastră îşi propune să încurajeze discuţia despre munca pe cont propriu şi să crească nivelul de conştientizare cu privire la rolul important al antreprenoriatului în economiile moderne. Piaţa modernă a locurilor de muncă caută oameni care ştiu să lucreze independent şi se pot adapta la noi provocări. Antrepenoriatul este modelul de muncă al viitorului!”, a declarat Ioana Enache, Director General Amway România, compania care a sprijinit acest studiu.
Veniturile suplimentare, principalul motiv în România pentru deschiderea unei afaceri proprii
Pentru români, principalii factori care îi motivează în demararea unei afaceri sunt perspectiva unui al doilea venit (55%), independenţa faţă de angajator (30%) şi autorealizarea/ posibilitatea de a materializa propriile idei – (23%). Pentru majoritatea europenilor intervievaţi, independenţa faţă de angajator ocupă primul loc (45%). Prin urmare, românii apreciază peste medie perspectiva celui de-al doilea venit – 55%; media europeană – 33% şi sunt mai atraşi de aspectele financiare ale desfăşurării activităţilor independente decât de libertatea de a fi propriul lor şef, percepută de majoritatea europenilor.
Principalul obstacol, lipsa capitalului incipient
Lipsa capitalului incipient, situaţia economică incertă, precum şi teama de eşec sunt principalele obstacole resimţite la nivel european când vine vorba de întemeierea propriei afaceri. Dintre cele 16 ţări participante la sondaj, grecii – 74% şi germanii – 69% sunt mai sceptici decât românii în ceea ce priveşte finanţarea incipientă a unei afaceri. În România, „lipsa capitalului incipient” este resimţit într-o pondere de 67%, media europeană fiind de 57%.
Situaţia economică incertă şi teama de eşec sunt următorii doi factori care sunt consideraţi un obstacol pentru antreprenoriat în România, însă aceştia sunt percepuţi ca obstacole într-o pondere mai mică în ţara noastră, faţă de media europeană: “situaţia economică incertă” – doar 32% în România faţă de media europeană – 44%, urmată de “teama de eşec” – media europeană fiind de 35%, în vreme ce în România este de 26%.
Tinerii români sunt cei mai încrezători în dezvoltarea viitoare a antreprenoriatului
Atitudinea pozitivă faţă de antreprenoriat este ridicată în special la tinerii români cu vârsta sub 30 de ani. Un procent de 50% dintre aceştia afirmă că antreprenoriatul va fi mai important în viitor, faţă de media la nivel european de doar 39%. Tinerii din România manifestă mai mult optimism privind dezvoltarea antreprenoriatului decât tinerii din celelalte ţări din Europa.
Aproximativ două treimi dintre românii intervievaţi – 65% consideră că antreprenoriatul va avea o importanţă egală sau mai mare în societatea modernă de producţie peste un deceniu, media europeană fiind de 78%.
78% dintre persoanele intervievate cu diplomă universitară şi 62% dintre cei cu studii medii din ţara noastră apreciază importanţa în creştere a antreprenoriatului şi consideră că antreprenoriatul va avea o importanţă egală sau mai mare peste zece ani.
În România, studiul a fost efectuat pe un eşantion de 1099 bărbaţi şi femei cu vârsta de peste 15 ani, eşantionul fiind reprezentativ la nivel naţional, conform distribuţiei pe grupe de vârstă, sex, regiune şi mărimea localităţii, eroarea eşantionului fiind de 3%. Rezultatele au fost culese la sfârşitul lunii aprilie 2012 şi prima jumătate a lunii mai 2012.
