Potrivit studiului, ‘dintre cele mai poluante 20 de centrale pe cărbune din UE, 5 sunt instalaţiile româneşti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Işalniţa şi Mintia’.
La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil în fiecare an pentru 18.200 de morţi premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronşită cronică şi peste 4 milioane de zile de lucru pierdute. În termeni economici, impactul arderii cărbunelui în Europa costă aproximativ 42,8 miliarde euro pe an. Aceste costuri sunt asociate în mare parte cu afecţiunile respiratorii şi cardiovasculare ce reprezintă două tipuri principale de boli cronice în Europa. Împreună, centralele pe cărbune din Polonia, România şi Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din impactul total al acestor instalaţii asupra sănătăţii umane.
Raportul ‘Facturile de sănătate neachitate: Cum ne îmbolnăvesc centralele pe cărbune’, realizat de HEAL, analizează efectele emisiilor centralelor pe cărbuni asupra sănătăţii umane şi arată cum contribuie această sursă de poluare a aerului la creşterea mortalităţii şi a incidenţei bolilor respiratorii.
‘Cărbunele este încă o sursă de energie majoră în Europa, reprezentând aproximativ un sfert din producţia de electricitate. Aproape 50 de centrale noi pe cărbune sunt în prezent în curs de construcţie. Dar dependenţa continuă de cărbune are un preţ de care factorii de decizie nu par a fi conştienţi: o factură neplătită pentru serviciile de sănătate. Această factură este suportată de către cetăţeni, prin bugetele naţionale de sănătate şi în general de economie, din cauza scăderii productivităţii’, arată raportul.
Producţia de energie electrică pe bază de cărbune se adaugă la calitatea şi aşa slabă a aerului din Europa – afectată în principal de sectorul transporturilor, industrie, încălzirea rezidenţială şi agricultură. Centralele electrice pe cărbune eliberează cantităţi substanţiale de pulberi în suspensie (particule de praf) , dioxid de sulf, oxizi de azot. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sănătate sunt pulberile fine (PM2.5), iar factorii nu au graniţe, avertizează HEAL.
‘Centralele electrice pe cărbune sunt cea mai importantă sursă de emisii de mercur în Europa, iar UE propune o serie de opţiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii în cadrul unui nou tratat ONU. Din perspectiva sănătăţii, construirea de noi centrale electrice pe cărbune înseamnă a lucra împotriva eforturilor de combatere a bolilor cronice, a crea cheltuieli substanţiale pentru sistemul de sănătate publică şi blocarea emisiilor periculoase în atmosferă pentru zeci de ani. Costurile impactului producerii de energie din cărbuni asupra sănătăţii nu au fost luate în calcul până acum la dezbaterea privind viitorul mix energetic al Europei. Aceste costuri trebui să fie luate în considerare în toate deciziile viitoare privind investiţiile în proiecte energetice. Peste 80-90% din populaţia urbană din Europa este expusă la niveluri de pulberi în suspensie şi ozon mai mari decât cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Această expunere pe termen lung creşte semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Între 4% şi 10% din populaţia europeană a fost diagnosticată cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30 de milioane de europeni suferă de astm. Cheltuielile publice de sănătate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, în timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an, de către European Lung Foundation (ELF) şi European Respiratory Society (ERS)’, potrivit raportului.
O centrală mare pe cărbune emite anual mai multe mii de tone de poluanţi atmosferici periculoşi şi are o durată de viaţă medie de cel puţin 40 de ani.
Sursa: Agerpres
