„Există o categorie de clienţi care consideră că mâinile şi picioarele necesită o atenţie aparte, şi în loc de un salon clasic, cu servicii "la pachet", aleg unul specializat în domeniul manichiurii – pedichiurii”, oferă reprezentanţii Perfect Nails primul argument pro-centre de înfrumuseţare specializate. Pionieri în România ai saloanelor exclusiv de servicii pentru unghii – primul a fost deschis în 2000 –, cei de la Perfect Nails au ajuns acum la o reţea de 11 saloane, dintre care şase în afara Bucureştiului. Iar dezvoltarea saloanelor asemenea celui amintit, specializate strict pe un anumit serviciu de înfrumuseţate – de la make-up, coafură/frizerie, la cosmetică, etc –, devine o tendință și în businessul românesc.
„E la modă – comentează Maria Păuna, make-up artistul preferat al vedetelor -, ca hair-stiliştii şi make-up artiştii care şi-au făcut un renume în piaţă să facă pasul în antreprenoriat”. De altfel chiar ea, după ce s-a şcolarizat în Europa (Make Up Forever Academy ) şi America (Bio Touch Inc.), şi a creat prima echipă de make-up artişti la nivel naţional pentru L’Oréal, şi-a deschis propria afacere. „E un business de nişă (…) cei cu manichiura s-au desprins primii pentru că femeile au conştientizat că au unghii şi că trebuie să le acorde o atenţie specială. Ştim şi că avem păr şi mergem la salon măcar pentru un tuns, dar despre sprâncene nu ştim încă faptul că ne influenţează fizionomia mai mult de 50%”, se confesează ea.
Dar perspectivele sunt încurajatoare: „Viitorul în acest domeniu nu e acoperirea, sub aceeaşi umbrelă a mai multor servicii, aşa cum se poartă acum în România, ci aparţine businessurilor de nişă şi specializate”, e convinsă ea. În loc de notă de subsol: numai în Bucureşti, piaţa serviciilor de înfrumuseţare este împărţită între câteva reţele mari de saloane (precum Gett’s Salons, Abbate, Igiena, GV Hair International) şi peste 1.000 de firme mici, care deţin una-două unităţi.
Există însă şi voci care, deocamdată, pun sub semnul întrebării succesul
unei astfel de abordări strategice. Lucian Miess, proprietarul Gett’s Salons (un business cu 16 ani de activitate, 11 saloane de înfrumuseţare şi o cifră de afaceri de peste 1,4 milioane de euro în 2012) crede bunăoară că „întotdeauna e loc de specialişti. Totuşi, la nivelul pieţei, nu vor face diferenţa, pentru că trendul este dat de clienţi. Suntem mereu pe fugă (…) într-un salon cu toate serviciile sub acelaşi acoperiş, clienţii pot efectua în acelaşi interval de timp două – trei servicii, scutind drumul dintre diverse locaţii”. Şi tot el face o altă observaţie: „în Vest, trendul este către tipul nostru de organizare şi acolo datorită istoriei fragmentate, locaţii mici deschise strict de meseriaşi, au dificultaţi azi în a face saltul de la craft la management şi business (…) de când cu criza, clienţii apelează la serviciile strict necesare”. În opinia lui, dacă cel care deschide un business nişat este un expert în acel domeniu are şanse să supravieţuiască şi se poate extinde doar dacă are şi „veleităţi manageriale”.
Într-adevăr, criza, consideră şi Dan Anghel, acţionar şi director general al lanţului de şapte saloane Abbate (un business de 15 ani pe piaţa din Bucureşti, cu afaceri de circa trei milioane de euro), a dat motive serioase de îngrijorare tuturor celor din industrie. “Cei care au lucrat pe principiul «încă merge şi aşa» nu prea mai au şansa să reziste“. A apărut în loc ceea ce el numeşte “migraţia spre raportul corect calitate-preţ la pachete atractive“. Şi noutate, s-ar mai putea adăuga. Aici se încadrează şi Igiena, care, în plină criză, a trecut printr-o transformare radicală de look, în urma unor investiţii de de peste jumătate de milion de euro numai în 2009.
"Frumuseţea e ca o maşină. Trebuie întreţinută, dar pe timp de criză te limitezi la strictul necesar”, explica, într-o discuţie anterioară, Daniela Drăgan, preşedintele SCM Igiena, felul în care s-au schimbat obiceiurile de consum ale oamenilor. Păstrând comparaţia cu maşina, managementul firmei pare să fi înţeles că cheia succesului unui asemenea business stă în "opţiunile" din dotarea standard, aşa că a trecut la modernizarea saloanelor, pe seama cărora circulau, până nu demult, tot felul de glume, majoritatea legându-se chiar de condiţiile necorespunzătoare de igienă. În paralel, dar tot în ideea de a cosmetiza un nume cu rezonanţe comuniste, Igiena a decis să-şi extindă businessul şi pe un alt segment, spa-urile, deschizând un SPA Igiena pe cea mai de fiţe stradă din Bucureşti: Calea Dorobanţi.
În altă ordine de idei, când ţara arde, până şi baba de care a auzit toată lumea se piaptănă mai rar. Iar saloanele de înfrumuseţare au devenit un indicator de bază în ceea ce priveşte reluarea creşterii economice, confirm unei teorii avansate, mai nou, de finanțiști. „În mod normal, clienţii le vizitează o dată la şase săptămâni. În perioade de criză, merg o dată la opt săptămâni. Când numărul de săptămâni scade, situaţia îşi revine“, rezumă ,„Bloomberg Markets“.
CÂTEVA CIFRE
50.000 – Valoarea medie, în euro, a investiţiei într-un salon de înfrumuseţare clasic. Perioada medie de amortizare a investiţiei este de doi ani.
20% – Marja de profit în industrie. Studiourile specializate vând produse/servicii cu o valoare adăugată mai mare, motiv pentru care își permit și adaosuri comerciale mai mari.
6,2 – Cifra de afaceri, în milioane de euro, înregistrată în 2011 de Igiena, cel mai mare business de profil din ţară, cu 70 de spaţii şi puîin peste 1.000 de angajaţi
20 – Numărul minim de clienţi, pe zi, care să intre în salon pentru ca afacerea să fie profitabilă. Valoarea medie a bonului s-a înjumătăţit în criză, până la 250 de lei.
Tendinţe în industria de înfrumuseţare
>> Industria serviciilor profesionale se consolidează în mod rapid prin intermediul francizelor care înlocuiesc saloanele independente. În general, lanţurile de saloane de înfrumuseţare se bazează pe metoda promovării “din gură-n gură”. Mai nou însă, interesul pentru „unelte“ ca mailing listul sau media socială (mai ales) este tot mai mare.
>> Criza i-a transformat inclusiv pe clienţii de lux în clienţi pur şi simplu. O clientă care ar fi venit la salon săptămânal, în vremurile bune, vine acum poate o dată pe lună. Aşa se face că, acum, sunt destui profesionişti în domeniu care lucrează în particular, pe modelul de "home delivery" aplicat în mod tradiţional de restaurante şi comerţul online.
