Salvarea Ciprului printr-un ajutor financiar din partea UE s-a transformat, în doar câteva zile, într-o bombă extrem de periculoasă plasată exact în mijlocul zonei euro. Cum se va salva din nou moneda unică europeană vom afla în zilele următoare, însă fragilitatea regiunii și a întregii UE este demonstrată din plin de o țară care participă cu un procentaj insignifiant la PIB-ul zonei euro sau al Uniunii (PIB-ul Ciprului este de 17 mld. euro). De nevoia de bani a Ciprului se știa de anul trecut, când a și fost calculată suma necesară, respectiv 10 miliarde euro, la care s-au adăugat 5,8 miliarde euro anul acesta, după calculele pentru salvarea băncilor cu probleme. Surpriza însă a venit după ce troica UE, Banca Centrală Europeană și FMI a cerut autorităților cipriote să adune restul de 5,8 miliarde euro de la cei care au bani în depozitele bancare, printr-o taxă impusă „o singură dată“.
Cererea UE a fost ciudată. Suma de bani necesară salvării Ciprului este la fel de insignifiantă ca și contribuția micului stat la PIB-ul zonei euro. Însă Germania, în primul rând, și Franța au vrut să dea o „lecție“ paradisurilor fiscale și clienților lor. Cu „morala“ că nici în sistemele bancare netransparente banii nu sunt în siguranță.
Oficialii UE dau înapoi

Efectul a fost contrar în totalitate. Angela Merkel și toți decidenții din zona euro și UE au fost acuzați de întoarcere la socialism și de atentat la proprietatea privată, care este sfântă în sistemele democratice. Chiar și Dmitri Medvedev, premierul Rusiei, a declarat că măsura este echivalentă cu naționalizarea de la începuturile Uniunii Sovietice. Iar precedentul creat de o asemenea decizie ar arăta că niciun depozit bancar și nicio proprietate nu mai sunt garantate.
Dar Parlamentul Ciprului nu a aprobat taxa pe depozite, care ar fi luat un procentaj de 6,75% celor sub 100.000 de euro și de 9,99% celor peste respectiva sumă. Cancelarul german nu s-a trezit doar cu un refuz din partea unui stat care lovește în stabilitatea monedei unice, ci și cu amenințarea că Cipru ar putea obține ajutor din partea Rusiei, de unde ministrul de finanțe cipriot abia se întorsese.
Băncile din Cipru au rămas închise pentru a evita dispariția tuturor banilor de prin depozite și nu se vor deschide înainte de 26 martie. Merkel și oficialii UE au dat înapoi și au spus că așteaptă o nouă propunere din partea ciprioților, iar Banca Centrală Europeană a anunțat că mai asigură lichiditate pentru băncile cipriote până pe 25 martie.
Ciprioții au încercat să obțină un împrumut de 5 miliarde de euro de la ruși și o extindere a unui credit deja existent, de 2,5 miliarde euro, care datează din decembrie 2011. Numai că rușii au spus „pas“, zona euro este prea instabilă ca să primească împrumuturi! Mai mult, subalternii lui Vladimir Putin au declarat să se gândesc să își revizuiască deținerile de euro din rezerva valutară (a patra ca mărime din lume), având în vedere că și moneda este „instabilă“.
Rușii vor gaze naturale

În schimb, rușii ar agrea o investiție în resursele naturale ale Ciprului, mai exact în cele de gaze offshore, estimate între 140 și 220 miliarde metri cubi. Cel mai probabil, o ieșire a Ciprului din zona euro ar avantaja o eventuală investiție a rușilor, având la dispoziție o monedă în depreciere, cu o inflație pe măsură.
Oricum se va finaliza, pentru poporul cipriot nu va fi deloc ușor. Este suficient să privești la vecinii eleni, care se zbat în continuare în recesiune, unde șomajul atinge cote istorice, iar nivelul de trai se apropie de pragul de jos al țărilor membre UE.
Cel mai probabil, soluția va veni tot de la UE. Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat deja că taxa ar trebui impusă doar depozitelor mai mari de 100.000 de euro și că soluția trebuie să fie internă, europeană. Mai mult, Schulz „regretă lipsa de transparență și responsabilitate democratică a soluției propuse inițial de Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană.“s

Ne trebuie o soluție europeană și nu trebuie să se folosească economiile oamenilor obișnuiți pentru a rezolva problemele sectorului bancar.
Martin Schulz, președintele PE

20
miliarde euro este valoarea depozitelor bancare ale nonrezidenților în Cipru, conform Institutului Internațional de Finanțe