‘Nu renunţăm la planurile noastre de a ne alătura zonei euro de la 1 ianuarie 2014’, a spus premierul leton, Valdis Dombrovskis. El a ţinut să relativizeze totodată criza din zona euro. Potrivit premierului leton, crizele au afectat în acest deceniu în primul rând Germania, apoi Europa de Est şi acum Europa de Sud. ‘Există crize şi probleme, dar şi soluţii’, a adăugat Valdis Dombrovskis.
Zoran Milanovic, premierul Croaţiei, ţară care şi-a stabilit ca obiectiv încă din anii 1990 integrarea în Uniunea Europeană şi care ar urma să intre în Uniune în acest an, priveşte aderarea în contextul istoriei ţării sale. ‘Am plătit scump ca să putem adera la UE şi să devenim stat independent, am trecut chiar printr-un război’, a spus Milanovic.
Irlanda, una dintre ţările zonei euro cel mai grav afectate de criză, crede că moneda comună a fost şi continuă să fie un lucru bun pentru economia ţării. ‘Uniunea monetară ne-a transformat într-o destinaţie atractivă pentru investiţiile străine directe, iar exporturile noastre au crescut mai mult decât şi-ar fi imaginat cineva’, a afirmat ministrul irlandez al Afacerilor Europene, Lucinda Creighton.
Ali Babacan, vicepremier al Turciei, stat care speră în avansarea procesului de aderare la UE, apreciază că integrarea ţării sale ar fi un element pozitiv pentru Europa, îndeosebi în plan economic. ‘Aderarea Turciei ar aduce dinamism şi putere competitivă Uniunii Europene’, a precizat el.
Acest mini-summit, organizat de premierul finlandez Jyrki Katainen, are loc în Saariselka, scopul său fiind discutarea principalelor linii ale integrării europene. S-au înregistrat totuşi câteva anulări de ultim moment. Printre absenţi se numără Jorg Asmussen, membru al conducerii Băncii Centrale Europene (BCE), premierul olandez Mark Rutte şi şeful guvernului grec, Antonis Samaras.
Sursa:Agerpres
