În 2012, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (1,27%), respectiv în administraţia publică (1,20%). La polul opus, s-au situat activităţile din industria extractivă (0,06%) şi cele de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,10%).

Aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (7.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste 30% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (3.700 locuri vacante), urmate de administraţia publică (2.900 locuri vacante), respectiv învăţământ (900 locuri vacante). În industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (40 locuri vacante).

Prin comparaţie cu anul precedent, atât rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au înregistrat, aproape în egală măsură, creşteri şi scăderi. Cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţile de distribuţie a apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (plus 0,25 puncte procentuale), precum şi în cele de sănătate şi asistenţă socială (plus 0,22 puncte procentuale). La polul opus, s-au situat activităţile din agricultură, silvicultură şi pescuit (minus 0,50 puncte procentuale), respectiv cele de informaţii şi comunicaţii (minus 0,28 puncte procentuale).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative creşteri în sănătate şi asistenţă socială (600 locuri vacante), urmate de activităţile din învăţământ şi cele de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (300 locuri vacante pentru fiecare în parte). La polul opus, cele mai accentuate diminuări ale indicatorului s-au constatat în industria prelucrătoare (minus 1.000 locuri vacante), urmate de activităţile de transport şi depozitare, respectiv construcţii (minus 400 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Anul trecut, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (0,84%) şi de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (0,71%).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative valori în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (6.300 locuri vacante), care a reprezentat circa 25% din numărul locurilor de muncă vacante la nivel de ţară.

În ceea ce priveşte rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată s-a constatat pentru ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (0,36%), iar în privinţa numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată a fost pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (1.000 locuri vacante). Atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, ocupaţiile mai sus menţionate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,37% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 1.000 locuri vacante).

Comparativ cu anul 2011, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai importante diminuări s-au regăsit în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (minus 0,15 puncte procentuale, respectiv 900 locuri vacante), urmate de cele aferente muncitorilor necalificaţi – grupa majoră 9 (minus 0,14 puncte procentuale, respectiv 400 locuri vacante).

La polul opus, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a cunoscut cea mai importantă creştere în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (plus 0,26 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, cea mai semnificativă creştere faţă de media anului 2011 s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (plus 600 locuri vacante).

În profil teritorial, în anul 2012, cele mai ridicate valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est (0,73% pentru fiecare în parte, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 6.700 locuri vacante, respectiv 3.600 locuri vacante).

De asemenea, în regiunea Bucureşti-Ilfov, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a reprezentat 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară.

La polul opus, atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1.200 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,42%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Faţă de anul 2011, cea mai semnificativă diminuare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Vest (minus 0,22 puncte procentuale), urmată de regiunea Nord-Est (minus 0,19 puncte procentuale), iar în sens contrar, cu cea mai importantă creştere s-a regăsit regiunea Sud-Est (plus 0,08 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în regiunile Nord-Est şi Vest (700 locuri vacante pentru fiecare în parte). Cu cea mai accentuată creştere faţă de anul 2011 s-a regăsit regiunea Bucureşti-Ilfov (plus 600 locuri vacante).
Sursa: Agerpres