România, Bulgaria, Letonia şi Polonia sunt ţările din blocul comunitar clasificate de Comisia Europeană (CE) în categoria 'Inovatorilor modeşti' în Tabloul de bord din 2013 al UE, având rezultate mult sub media blocului comunitar.
Performanţele în materie de inovare din UE s-au îmbunătăţit de la an la an, în ciuda crizei economice care continuă, dar discrepanţele în materie de inovare între statele membre sunt în creştere. Este concluzia tabloului de bord al Uniunii inovării ediţia 2013 al CE, un clasament al statelor membre UE. În timp ce cele mai inovatoare ţări şi-au îmbunătăţit în continuare performanţele, altele au înregistrat o lipsă a progreselor.
Clasamentul global din UE rămâne relativ stabil, pe primul loc aflându-se Suedia, urmată de Germania, Danemarca şi Finlanda. Estonia, Lituania şi Letonia sunt ţările care şi-au îmbunătăţit cel mai mult rezultatele faţă de anul trecut. Factorii determinanţi ai creşterii inovării în UE includ IMM-urile şi comercializarea inovaţiilor, alături de sistemele de cercetare performante. Cu toate acestea, diminuarea activităţilor comerciale şi a investiţiilor în capital de risc din perioada 2008-2012 a influenţat negativ performanţele în materie de inovare, apreciază executivul comunitar.
‘Rezultatele din acest an arată că, în unele părţi ale Europei, criza economică a avut un impact negativ asupra activităţii de inovare. Investiţiile în inovare sunt esenţiale dacă dorim să ne menţinem competitivitatea mondială şi să relansăm creşterea economică în Europa. Este nevoie să încurajăm antreprenoriatul, deoarece IMM-urile au fost un motor esenţial al inovării’, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, comisarul european pentru industrie şi antreprenoriat Antonio Tajani.
Comisarul pentru cercetare, inovare şi ştiinţă Máire Geoghegan-Quinn a spus, la rândul ei, că inovarea ar trebui să fie în prezentă în centrul agendelor politice ale tuturor statelor membre. ‘Ultimul nostru raport privind situaţia Uniunii inovării, publicat tot astăzi, arată că am făcut progrese în 2012 în cazul unora dintre produsele de valoare ridicată, cum ar fi brevetul unitar şi noile norme pentru fondurile cu capital de risc, dar trebuie să mergem mai departe pentru a evita o divizare în domeniul inovării în Europa’, a afirmat Geoghegan-Quinn.
Tabloul de bord al Uniunii inovării ediţia 2013 plasează statele membre în patru grupe de ţări. Astfel, lideri în domeniul inovării sunt Suedia, Germania, Danemarca şi Finlanda, care înregistrează performanţe cu mult peste media UE.
Ţările aflate la nivelul imediat următor sunt Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Austria, Irlanda, Franţa, Slovenia, Cipru şi Estonia, care înregistrează performanţe peste media UE.
‘Inovatori moderaţi’ sunt Italia, Spania, Portugalia, Cehia, Grecia, Slovacia, Ungaria, Malta şi Lituania, cu performanţe sub media UE, iar ‘inovatorii modeşti’ sunt Polonia, Letonia, România şi Bulgaria, cu rezultate mult sub media UE.
În analiza sa inviduală privind statele membre, CE menţionează că punctul pozitiv este reprezentat de resursele umane, iar cel negativ de colaborări şi antreprenoriat.
O creştere mare s-a înregistrat în ceea priveşte veniturile din străinătate pentru mărcile şi designurile comunitare, licenţe şi brevete. Creşterea înregistrată de România în ceea ce priveşte veniturile obţinute din licenţe şi brevete înregistrată de România a fost cea mai mare dintre statele membre, relevă CE. Rezultatele înregistrate cu privire la proprietatea intelectuală au fost peste media UE, în timp ce cele privitoare la investiţiile firmelor în inovare au fost mult sub medie.
Tabloul de bord al Uniunii inovării ediţia 2013 se bazează în prezent pe 24 de indicatori, care sunt grupaţi în trei categorii principale. Este vorba de mijloacele, respectiv elementele care permit inovarea, activităţile firmelor, ce indică eforturile în materie de inovare, şi rezultatele, care arată cum se traduc acestea în beneficii pentru întreaga economie.
Sursa: Agerpres