Băncile au rămas în portofolii cu doar câteva produse. Creditele continuă să existe, însă mai mult pe hârtie, în timp ce serviciile ocupă o pondere din ce în ce mai importantă
Anul 2008, o agenţie din Bucureşti a unei bănci greceşti extrem de vioaie pe atunci. O persoană cu un salariu lunar de 600 de lei, minim pe economie, intră pentru a cere informaţii despre posibilitatea de a contracta un credit de nevoi personale în valoare de 2.500 de euro. Pereţii băncii sunt tapetaţi cu produse de creditare. Doar pe zona împrumuturilor de consum ai cel puţin cinci posibilităţi: cu perioadă de graţie, fără perioadă de graţie, cu rată fixă sau care scade pe parcurs, în lei, în euro sau în franci elveţieni, cu garanţii sau fără garanţii. După o aşteptare de câteva zeci de minute (banca forfotea de clienţi) persoana este sfătuită să completeze o cerere de credit şi să trimită după aceea şi restul actelor necesare, pe atunci o copie de pe buletin şi o adeverinţă de venit. După 48 de ore are banii în cont. Rata lunară: 350 de lei deci peste jumătate din veniturile sale.
Anul 2013, aceeaşi persoană, în aceeaşi bancă. Îşi achitase deja integral creditul în franci luat în urmă cu cinci ani. Intră însă pentru a se interesa de un credit pentru refinanţarea unui card şi a unui descoperit de cont. Între timp, veniturile sale urcaseră de mai bine de cinci ori, caz fericit. Şi totuşi, la un prim calcul nu se califică nici măcar pentru a acoperi unul dintre cele două produse pe care dorea să le refinanţeze. Poate primi maximum 2.000 de euro echivalent în lei. Rata lunară, undeva la 280 de lei, deci sub 20% din veniturile sale disponibile. Banca e tristă şi absolut goală. Niciun afiş pe pereţi, doar câteva pliante care prezintă beneficiile pachetelor de cont curent, mai este ceva despre pensia prin card şi încă ceva despre posibilitatea de a cumpăra aur. Cam atât. Ar mai fi şi pliantul despre prima casă. Nu este o invenţie, ci o poveste absolut reală. De altfel, despre apetitul băncilor de a mai da credite vorbesc de la sine rezultatele obţinute în ultimii ani. În cel mai bun caz, creşteri de 2-3 la sută ale volumului de credite acordate persoanelor fizice.
Angajat al băncii: mai bun un card de credit
Nu trebuie să ai cine ştie ce abilităţi speciale pentru a constata că strategiile băncilor s-au schimbat radical. Prin credit ipotecar se înţelege astăzi credit „Prima Casă“, ce să mai vorbim despre împrumuturile de nevoi personale, victimele principale ale crizei, ale legilor noi şi ale normelor date de Banca Naţională a României. Un astfel de împrumut am încercat şi noi să luăm de la câteva dintre băncile care, în perioada de glorie, erau lideri pe acest segment. Din start excludem posibilitatea de contracta un credit în euro, întrucât ultimele norme BNR fac dintr-un astfel de demers o misiune imposibilă pentru cei care nu au şi veniturile în euro. Încercăm în lei. Prima oprire, Piraeus Bank. Parcă luată prin surprindere de întrebarea noastră – am pretins că vrem un credit de nevoi personale în valoare de 20.000 de lei – angajata băncii ne informează cu jumătate de gură că „Da, există un credit de nevoi personale, dobânda anuală efectivă ajunge 18,5 la sută“, însă nu uită să adauge: „Dar nu mai bine vă luaţi un card de credit? Aveţi şi perioadă de graţie, şi primiţi şi bani înapoi pentru cumpărături“. Cardul de credit pare să fi înlocuit definitiv creditul de consum în preferinţele multor bănci.
Aceeaşi atmosferă şi aceleaşi îndemnuri ca în cazul Piraeus le regăsim şi la Garanti Bank, Credit Europe Bank, BRD şi chiar la CEC Bank. Ceva mai deschişi în ceea ce priveşte propunerea noastră, şi asta pentru că desfăşoară campanii, sunt cei de la Bancpost, Raiffeisen şi Banca Românească. Numărul documentelor solicitate, dar şi dobânda efectivă situată la peste 15%, sunt însă descurajante. În ceea ce priveşte creditul ipotecar, situaţia este chiar mai dramatică. Avansul cerut este, în cel mai bun caz, în jur de 30%, iar calitatea şi amplasamentul locuinţei pe care vreţi să o cumpăraţi contează mai mult ca niciodată.
Ne oprim la Alpha Bank, instituţia de credit care inventat practic, împrumutul imobiliar în România, dar şi prima bancă ce a introdus avansul zero. Pe scurt, nu putem lua creditul dorit fără un avans de aproximativ 45% din valoarea finanţată, asta dacă nu apelăm la Prima Casă. Chiar şi aşa, ne spune angajata, ar trebui să ne grăbim, pentru că plafonul alocat băncii în programul guvernamental este pe terminate. Nici la BRD situaţia nu este mult diferintă, în timp ce la BCR singura opţiune este creditul în lei.
Avem şi credite de nevoi personale în portofoliu, dar nu mai bine vă luaţi un card de credit? Aveţi şi perioadă de graţie şi vă luaţi şi o parte din bani înapoi.
consultant credite, Piraeus Bank
18% era, la finele anului trecut, valoarea creditelor neperformante, ceea ce face ca băncile să sufle acum şi în iaurt
