Pentru mulți români, stațiunile noastre balneare, cândva extrem de profitabile, nu sunt nimic mai mult decât locuri destinate pensionarilor bolnavi, care acceptă condiții mizere de cazare pentru tratamentele achiziționate, aproape gratuit, prin Casa Națională de Pensii și Asigurări de Sănătate (CNPAS). Pentru cei care acționează în sectorul balnear, imaginea prăfuită a acestui segment este de domeniul trecutului. Adevărul este undeva la mijloc și, îmbunătățit prin investiții și strategii eficiente, sectorul are șanse de a intra în zona profitabilității. Atâta timp cât și autoritățile sunt dispuse să colaboreze și, luând în considerare implicarea Ministerului IMM-urilor, Turismului și Mediului de Afaceri, sunt șanse ca acest domeniu să-și facă un „facelift“.
În luna martie, ministerul condus de Maria Grapini a semnat un protocol de colaborare cu Organizația Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din România (ANSTR) și Ministerul Economiei, în vederea dezvoltării stațiunilor balneare, în contextul în care ministrul și-a stabilit o prioritate din acest lucru. „Mă bucur că strategia celor din industrie coincide cu punctele mele de vedere. Din păcate, România a pierdut foarte mult pe acest segment, dar încă își poate tripla veniturile din această nișă. Vrem să facem o școală balneară, o postliceală, pentru că nu poți să faci meserie dacă nu ai o educație în acest sens“, a punctat Maria Grapini pentru Capital. De altfel, școlirea personalului este una dintre măsurile urgente ce trebuie luate, astfel încât țara noastră să poată deveni competitivă pe acest domeniu. Acesteia i se adaugă îmbunătățirea infrastructurii, atât cea rutieră, cât și cea de cazare. Pe scurt, – investiții. Din acest punct de vedere, nu se poate spune că a existat o evoluție semnificativă în anii de criză (anul acesta valoarea investițiilor se ridică la 150 de milioane de euro, sumă similară celei din 2012 sau 2011), fapt ce poate fi observat doar într-o comparație a prezentului cu începutul anilor 2000. „Sunt câteva investiții ce se vor finaliza anul acesta și altele ce vor fi demarate în 2013. În mare, este vorba de modernizarea hotelurilor din anii ’70 – care trebuie aduse de la o stea sau două la trei-patru stele, iar acestea sunt greu de refăcut“, spune Nicu Rădulescu, președinte OPTBR, menționând stațiuni precum Tușnad, Buziaș, Băile Felix sau Covasna printre cele care au intrat în „modernizare“.
Un segment de 65-75 milioane de euro
Sectorul balnear atrage anual 850.000 – 1.000.000 de turiști, mai mult de jumătate dintre ei fiind pensionarii veniți prin CNPAS. Ce-i drept, balanța tinde să se echilibreze, iar cei veniți la wellness, și nu la băi, sunt mai numeroși pe an ce trece. „Acolo unde s-au făcut investiții, se schimbă profilul turistului. Există persoane care merg la trei și patru stele.
Altele prin programele naționale organizate (de exemplu «Decada Balneară» sau «O săptămână de relaxare» n.red)“, spune Rădulescu, menționând că avem unități moderne care pot concura oricând cu cele ale vecinilor unguri.
La o cheltuială medie de 75 de euro pe cap de om, turismul balnear atrage anual 65-75 de milioane de euro. Dar fiindcă profilul clienților s-a schimbat, iar familiile cu copii, oamenii obosiți, și nu neapărat bolnavi, sau organizarea de teambuildinguri în unități de cazare din zonele cu specific balnear au crescut în 2012 cu cel puțin 10% numărul turiștilor, sunt șanse ca într-un termen scurt spre mediu, acest segment să atragă venituri mai mari cu 20%-30%.

Ce au fost și ce-au ajuns

Herculane Această stațiune a fost considerată perla turismului balnear. Preluarea în administrare de către omul de afaceri Iosif Armaș, care a neglijat-o, a transformat Băile Felix într-o stațiune- relicvă. Chiar dacă au apărut și investițiile private (atât pe zona hotelieră, cât și pe segmentul pensiunilor), acestea sunt aproape invizibile la nivel de localitate. În ultimii ani s-au renovat două hoteluri, reclasificate superior, la trei stele, însă aspectul general face ca investitorii să rămână reticenți. Potrivit celor din industrie, aici este nevoie de mai mult. Adică de implicarea, în principal, a autorităților.