Deși investim sute de milioane de euro în săli polivalente, stadioane sau pârtii, rămânem specialiști în proiecte neterminate.
Arena Națională și Cluj Arena, ambele inaugurate în același an (2011), se află azi printre cele mai moderne stadioane din Europa. Noul teren al celor de la Petrolul Ploiești, cu o capacitate de peste 15.000 de locuri, este considerat, de asemenea, un exemplu pentru celelalte echipe din Liga 1. Cele trei obiective au costat împreună 300 de milioane de euro (mai mult de două treimi din sumă fiind înghițite de stadionul din Capitală) și rămân, deocamdată, excepțiile într-un peisaj în care regula o constituie stadioanele vechi și prost întreținute. Asta deși de mai bine de cinci-șase ani mai toate orașele cu tradiție în fotbalul românesc anunță investiții în arene moderne.
Unul din cele mai recente proiecte este cel lansat de curând de acționarul majoritar al lui Dinamo, Ionuț Negoiță. „Vrem un stadion nou în Ștefan cel Mare. Dinamo nu are nevoie de mai mult de 25.000 de locuri, iar investiția ar fi de circa 30 de milioane de euro“, a spus el într-o emisiune TV. O investiție ceva mai mare („peste 40 de milioane de euro“) a fost anunțată de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, într-un nou stadion în Bănie, cu cel puțin 30.000 de locuri. „Demolarea stadionului va începe la sfârșitul lui 2013, iar constructia va dura doi ani. Va fi un stadion spectaculos“, a declarat recent edilul.
Trebuie spus că, și în cazul lui Dinamo, și în cel al Craiovei, ideea unui nou stadion a fost lansată periodic în ultimii ani. La fel se întâmplă și la Arad, unde edilii promit de mai multă vreme o arenă nouă (cu 12.500 de locuri, toate acoperite) pentru UTA. De această dată, se pare însă că lucrurile au avansat în orașul de pe Mureș: în august 2012 proiectul tehnic a fost finalizat și au demarat procedurile de licitație. Prețul maxim estimat este de 38 de milioane de lei.
Nu la fel de norocos a fost stadionul care ar trebui să ia locul vechiului Municipal din Bacău. Deși lansată prin 2007, ideea unei noi arene cu 30.000 de locuri nu a găsit, până în prezent, banii necesari. Deocamdată, la stadiul de proiect fără finanțare sunt și alte inițiative de acest gen: stadion nou (în valoare de cinci milioane de euro) la Târgu Jiu, un stadion de 40.000 de locuri la Galați și o arenă similară în orașul de pe Bega (cu condiția ca FC Timișoara să promoveze în Liga 1).
Săli fără noroc
Nici măcar un proiect de mai mică anvergură (6 milioane de euro pentru un stadion nou de 10.000 de locuri în Târgoviște, ce ar fi urmat să fie construit în parteneriat public-privat și/sau cu fonduri europene) nu pare să aibă prea mari șanse de reușită – în primăvara lui 2012, USL (aflat pe atunci în opoziție) se opunea public inițiativei, iar din iunie 2012 social-liberalii au ajuns la conducere în fosta cetate de scaun și aparent au stopat orice demers în acest sens.
La aproape 20 de ani după ce sala veche a fost distrusă de un incendiu, Craiova are din nou sală polivalentă. Investiții similare aveau în vedere și autoritățile din Constanța (care au atribuit în decembrie 2008 un contract de 2,8 milioane de euro pentru proiectarea unei săli polivalente), însă obiectivul de 90 de milioane de euro, ce trebuia finalizat în vara lui 2010, a rămas deocamdată pe planșetă.
Ceva mai hotărâți au fost edilii din Piatra Neamț, Costinești, Sfântu Gheorghe ori Bacău, care au organizat, în perioada 2009-2011, licitații pentru construcția de la zero ori continuarea lucrărilor la săli multifuncționale. Valoarea contractelor variază între cinci și 58 de milioane de lei, însă până în prezent doar sala cu 4.000 de locuri din Piatra Neamț a fost deschisă, și asta probabil pentru că investiția fusese deja începută cu câțiva ani înainte și trebuia doar terminată.
Într-o situația incertă este și Polivalenta din Cluj (proiect de 63 de milioane de lei), unde lucrările au început în 2011, dar au fost oprite de justiție un an mai târziu (când ajunseseră la stadiul de 65%) și ar trebui reluate după organizarea unei noi licitații.
Ninge cu pârtii
Lucrurile s-au mișcat ceva mai bine în sectorul sporturilor de iarnă. Probabil că cele mai vizibile investiții sunt cele din zona Brașovului, realizate pentru FOTE 2013: patinoarul din Brașov, complexul de trambuline de la Râșnov ori modernizarea și extinderea cu 10 kilometri a domeniului schiabil din Poiana Brașov (proiect finalizat în decembrie 2011). „Este impresionant ce s-a realizat, este impresionant ce am văzut în timpul desfăşurării lucrărilor și este impresionant că proiectul a fost terminat în opt luni față de 24, cât fusese stabilit iniţial“, spunea Elena Udrea, în acel moment ministru al Dezvoltării Regionale.
În ultimii ani au mai fost inaugurate (în mare parte cu finanțare din fonduri europene și de la bugetul de stat) și două pârtii noi, o instalație de zăpadă artificială și o instalație de nocturnă la Bușteni în februarie 2012 (investiție de 3,7 milioane de lei)
precum și trei pârtii noi în Apuseni, în masivul Vârtop, în decembrie 2010 (investiție de 24 de milioane de lei). S-au mai deschis, de asemenea, o pârtie la joasă altitudine în Sinaia, a fost prelungită și modernizată Pârtia B din Parâng, s-au deschis o pârtie nouă în Semenic și două în Șureanu ambele deservite de telescaune.
În decembrie 2009, Consiliul Județean Cluj atribuise un contract de 15,8 milioane de lei pentru amenajarea unui domeniu schiabil la Băișoara, în ianuarie 2010 Primăria Câmpulung Moldovenesc a ales câștigătorul unui contract de 87 de milioane de lei pentru amenajarea unui domeniu schiabil în Rarău, iar o lună mai târziu Primăria Cavnic a semnat un contract similar (în valoare de 46 de milioane de lei) pentru pârtiile și instalațiile din Gutâi. Iar unul dintre cele mai impresionante proiecte din domeniu, inaugurat parțial în această iarnă, este cel de la Vidra: șapte pârtii, o telegondolă și două telescaune, după o investiție publică de circa 20 de milioane de euro. Lucrurile nu ar trebui să se oprească aici, la final domeniul urmând să aibă 80 de kilometri de pârtie.
Mai puțin norocoase au fost alte proiecte, rămase deocamdată pe hârtie: o pârtie de schi la Cheia, una de 14 milioane de euro în Vrancea, la Lepșa (promisă încă din 2007) și, nu în ultimul rând, proiectul celei mai mari pârtii de schi din estul Europei, în Vâlcan, lângă Lupeni. În valoare de peste 150 de milioane de lei, acesta a demarat cu întârziere, după ce firmele participante la licitație au înaintat mai multe contestații, iar în prezent este într-o situație relativ incertă, căci, rămase fără finanțare, autoritățile locale încearcă să concesioneze proiectul.
Vrem un stadion nou, cu maximum 25.000 de locuri. Investiția ar fi de circa 30 de milioane de euro. Ionuț Negoiță, acționar Dinamo
45 mil. euro a costat Cluj Arena, stadionul de 30.000 de locuri de sub Feleac. O treime din sumă a fost alocată de Guvern, restul provenind din bugetul Consiliului Județean.
