Va cumpăra Lenovo Blackberry? Chiar dacă începutul unor negocieri nu a fost anunţat oficial de niciuna dintre părţi, simpla confirmare a interesului Lenovo pentru achiziţia Research in Motion (RIM), fabricantul telefoanelor Blackberry, sau a altui competitor  a făcut ca preţul acţiunilor RIM să crească la bursa din Toronto cu 3%, la un maxim al ultimelor 18 luni.

Oportunităţi de achiziţii sunt numeroase în această perioadă, companii ce dominau cândva piaţa, precum Blackberry sau Nokia, pierzând teren în faţa unor concurenţi precum Samsung sau Apple şi confruntându-se cu probleme financiare. De cealaltă parte, chinezii de la Lenovo stau bine financiar, au crescut mai repede decât restul pieţei, mişcându-se excelent în pieţele asiatice şi în alte economii emergente care avansează rapid, dar au de recuperat un decalaj mare în pieţele mature occidentale, mai ales pe segmentul smartphone, tablete şi smart TV. Au făcut deja mari eforturi de dezvoltare organică, investind în inovaţie şi design, dar achiziţia unui competitor ar avea sens pentru a câştiga mai rapid cotă de piaţă în economiile mature, unde Lenovo nu a încercat să intre cu un smartphone până acum.

„Nu avem nicio datorie şi suntem într-o poziţie care ne permite să facem achiziţii“, a declarat, la Beijing, Yang Yuanqing, CEO Lenovo, după anunţarea celor mai bune rezultate trimestriale din istorie (vânzări de 9,4 mld. dolari, în creştere cu 12% faţă de trimestrul similar din anul precedent, profit de 246 mil. dolari). „Acum, este mult loc pentru achiziţii. Peisajul s-a schimbat radical. Să faci PC-uri era relativ uşor, toţi eram integratori de sistem, pe o singură platformă, Intel. Acum, există mai multe platforme şi ecosisteme, mai multă integrare între hardware şi software, pe care nu o mai face altcineva, cum era la PC-uri, ci e nevoie de investiţii. Nu cred că în Top 5 sau Top 10 mondial toate companiile au capacitatea financiară de a rămâne competitive. Vrem să jucăm un rol mai mare? Cu siguranţă. În istoria de achiziţii am avut succes“, spune Gianfranco Lanci, vicepreşedinte Lenovo, cel care conduce operaţiunile companiei în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

Concurenţi vulnerabili

În regiunea sa (EMEA), inclusiv în România, noile tablete lansate de Lenovo vor ajunge în următoarele șase luni (în România, în mai-iunie, patru modele – trei pe Android, unul pe Windows), în timp ce telefoanele inteligente nu vor fi lansate în vestul Europei mai devreme de 2014, deşi piaţa rusă sau cea ucraineană vor fi testate mai devreme. Perspectiva achiziţiei unui competitor cu poziţie puternică în regiune ar putea explica amânarea lansării telefoanelor proprii, cu care atacă deocamdată pieţe mai puţin subvenţionate la abonament de către companiile de telefonie mobilă, cu marje mai mari şi unde poate obţine rapid cote cu două cifre.

În China, Lenovo a ajuns deja al doilea jucător pe piaţa smartphone, după Samsung. „E o piaţă hipercompetitivă, un produs nu trăieşte mai mult de 3 luni, dar în astea 3 luni poţi vinde milioane. Anul trecut am introdus 42 modele de smartphone în China, iar Samsung 140“, spune Arthur Wei, chief marketing officer al companiei, menţionând că strategia companiei este „cumva la mijloc: Samsung lansează prea multe produse, iar Apple prea puţine“. Pe segmentul smart­phone, China este în prezent cea mai mare piaţă din lume. Avantajul de a vinde „acasă“ a ajutat Lenovo să urce rapid pe poziţia a doua, deşi a intrat târziu. Anul trecut a vândut în China 25 milioane de telefoane inteligente, iar în restul lumii, încă 3 milioane. Aspiraţiile de a deveni un brand global, şi pe acest segment ar putea fi susţinute de achiziţia unui competitor, aşa cum achiziţia IBM PC, în 2004, i-a deschis drumul către poziţia de lider mondial pe piaţa computerelor personale.

Între timp, Lenovo se străduieşte să crească organic şi pe alte pieţe decât cea chineză. Investeşte pentru cercetare-dezvoltare peste 8% din cifra de afaceri (440 milioane de dolari anul trecut, din care peste 95% alocaţi pe segmentele smartphone şi tablete). A înregistrat peste 3.000 de brevete în întreaga lume şi a inversat anul trecut situaţia, obţinând din vânzarea acestora către competitori 20 mil. dolari, mai mult decât a plătit pentru a folosi patentele concurenţei.

Diferenţe culturale

La sediul central din Beijing, 200 de oameni sunt angajaţi pentru a lucra la designul noilor produse. Mulţi călătoresc frecvent în Europa şi SUA, pentru a înţelege cultura occidentală, conştienţi că China este o piaţă excelentă pentru a testa succesul produselor nou-lansate, dar că în materie de design preferinţele consumatorilor diferă de la o regiune la alta. Tablete, laptopuri sau telefoane cu culori neverosimile pentru un consumator european au mare succes în Asia, la fel ca şi smartphone-uri de dimensiuni foarte mari. Mult mai puţin problematică, ascensiunea pe piaţa tradiţională a Lenovo, cea a computerelor personale, pare să nu mai poată fi oprită. Doar un punct cotă de piaţă desparte Lenovo de poziţia de lider mondial pe piaţa PC-urilor (16% în prezent), performanţă reuşită temporar, în trimestrul III din 2012. Oficialii companiei cred că îşi vor depăşi rivalii de la Hewlett Packard în cel mult doi ani, dar poate fi şi o chestiune de doar câteva luni.

Este deja numărul 1 nu doar pe piaţa chineză, ci şi pe alte șase mari pieţe, printre care Germania, Japonia, Rusia sau India. Lenovo a surprins piaţa cu anunţul construcţiei unei fabrici în SUA, într-o perioadă în care firmele occidentale se relochează în China. Decizia a avut impact mediatic puternic, dar pentru aspiraţiile de a deveni lider mondial şi primul brand global cu origini în China va conta tot avantajul de a fi „acasă“, acolo unde competitorii se mută pentru a fi aproape de furnizorii de componente (chinezi în marea lor majoritate) şi de mâna de lucru ieftină.

Lenovo este în prezent o companie de 30 mld. dolari, cifră de afaceri care arată că a ajuns o companie de dimensiuni similare Google, Oracle sau American Express (capitalizarea de piaţă diferă). Creşte cu peste 10% anual, pe o piaţă care scade, are 30.000 de angajaţi şi vinde în 160 de ţări.