Aeroportul Willy Brandt International, numit după liderul nemților pe vremea Războiului Rece, ar fi trebuit să fie inaugurat la finalul lui 2011, însă după alte patru termene anunțate, oficialii germani au declarat că nici ultima țintă, octombrie 2013, nu se va respecta. Pentru a se scuti de alte situații jenante, autoritățile au refuzat să anunțe o nouă dată pentru inaugurare.
Saga noului aeroport din Berlin s-a transformat într-o glumă națională și o sursă de umilință pentru o nație recunoscută pentru seriozitate, scrie Associated Press (AP). Aeroportul Willy Brant este doar unul dintre cele mai mari și scumpe proiecte (inclusiv de infrastructură) ce au fost compromise de către autoritățile germane prin cheltuieli exorbitante ce reies din aceste întârzieri.
Lista proiectelor nefinalizate este completată cu o sală de concerte în Hamburg, tuneluri pentru trenuri în Munchen și Leipzig, o linie de metrou în Koln și o stație subterană de tren în Stuttgart.
Presa germană sancționează autoritățile
Fiascoul aeroportului din Berlin prezintă o imagine a incompetenței, scrie presa germană care a întocmit o listă de nenumărate probleme tehnice. Una dintre acestea face referire la faptul că autoritățile încă nu și-au dat seama cum să stingă luminile aeroportului. Zeci de mii de becuri iluminează gigantul terminal principal și locuri de parcare neutilizabile. Cu alte cuvinte, consum imens de energie și bani. Se pare că este rezultatul sistemului unui computer atât de sofisticat încât este aproape imposibil de operat.
Un alt exemplu de ineficiență crasă îl reprezintă cursa zilnică efectuată de un tren gol ce parcurge mai mult de opt kilometri – din oraș către aeroportul nefinalizat -, cu scopul de a împiedica noile șine ferate să ruginească. Între timp, sute de pomi abia plantați au fost tăiați pentru că firma însărcinată cu împădurirea zonei a adus un soi greșit de tei. Mai mult, unele scări rulante trebuie reconstruite pentru că sunt prea scurte, iar zeci de bucăți de gresie trebuie înlocuite pentru că au fost sparte deja, chiar dacă niciun pasager al aeroportului nu a apucat încă să calce pe ele.
La toate acestea se adaugă problema privind siguranța sistemului în caz de incendiu care, de altfel, a fost sursa amânării inaugurării acestui aeroport. Acest sistem de siguranță numără 75.000 de extinctoare, însă computerul atenționează asupra faptului că, în cazul unui incendiu, nu este foarte clar dacă va arunca destulă apă pentru a stinge focul. Iar sistemul de ventilație subterană, construit pentru a absorbi fumul, nu funcționează. Și în acest caz, tehnologia stă în calea autorităților, pentru că este atât de avansată încât tehnicienii nu-și pot da seama ce-i în neregulă cu acest sistem.
Criticii spun că dificultățile apărute în administrarea tehnologiei atât de complexe sunt rezultatul unei munci neglijente, făcută pe grabă din cauza presiunii timpului. Evidențiind aceste probleme, se ajunge la o cultură a neseriozității politice, iar experții financiari au concluzionat că mulți politicieni vor proiecte impresionante pentru a-și asocia numele cu acestea. Pentru a demara astfel de proiecte calculează superficial costurile reale implicate în realizarea lor, tocmai pentru a obține o aprobare rapidă din partea Parlamentului și altor comitete. Ulterior, acești politicieni vin cu cerințe suplimentare care duc automat la majorarea costurilor. În cazul aeroportului din Berlin, a fost vorba de peste 300 de schimbări cerute de politicieni, lucru care a creat o explozie de costuri și amânări. Ca o ultimă modificare, autoritățile și-au dorit să extindă terminalul pentru a include și un mall.
Cazul celorlalte proiecte
Sala de concerte din Hamburg trebuia să fie inaugurată în 2010. Însă aceasta este departe de a fi finalizată, iar costurile lucrării sunt mai mult decât duble, ajungând, în prezent, la 575 de milioane de euro. Se pare că inaugurarea va avea loc în 2016.
Construcția magistralei de metrou Nord-Sud din Koln a început în 2004. După depășirea bugetului alocat și un accident care a omorât două persoane în 2009, oficialii au declarat că este posibil ca întreaga linie de metrou să nu fie funcțională până în 2019. Costurile de construcție au crescut de la 780 de milioane de euro la 1,08 miliarde de euro.
În Leipzig, tunelul pentru trenurile care circulă cu regularitate trebuia inaugurat în 2009. Cosntrucția nu este finalizată încă, iar bugetul proiectului a crescut de la 572 de milioane de euro la 960 de milioane de euro.
Dintre toate aceste proiecte amânate, aeroportul din Berlin este cea mai mare pată de rușine a Germaniei, scrie AP.