Această medicină a viitorului, cum o numesc specialiştii, se bazează pe teste genetice pentru a stabili cel mai bun tratament pentru un singur bolnav sau metoda de prevenţie ideală în cazul în care pacientul are predispoziţie pentru o anumită boală. Chiar dacă domeniul medical a înregistrat progrese extraordinare în ultimele decenii, mereu este loc de mai bine: la nivel global, 90% dintre medicamentele folosite acum sunt eficiente la numai 40% dintre pacienți, iar 5%-7% din totalul internărilor în spital sunt cauzate de reacții medicamentoase adverse, în timp ce o cincime dintre decese survin în urma efectelor adverse ale terapiilor. Privind la rece, „rateurile“ medicinei practicate astăzi sunt costisitoare atât pentru pacient, cât și pentru sistemele sanitare: într-o scrisoare deschisă trimisă Ministerului Sănătății, Societatea Națională de Oncologie Medicală cere terapii personalizate în tratamentul pentru cancer, pentru că acestea „au beneficii la nivel individual, dar determină și scăderea costurilor în sistem, per total, prin evitarea supratratamentului și diminuarea efectelor adverse“. Chiar dacă România este încă la stadiul „embrionar“ cu aceste terapii la nivel de sistem sanitar public, operatorii privaţi sunt tot mai interesaţi de domeniu şi fac investiţii. Vorbim mai ales de laboratoarele în care se realizează teste genetice, care formează o piaţă de circa patru milioane de euro, dar şi de marile reţele private de sănătate.
Investiţie în sănătate sau lux?
La investiţii mari, preţuri pe măsură: această ramură a medicinei este considerată de lux, mai ales că CNAS nu a decontat niciodată nici testele, nici tratamentele. Totuşi, vorbim de indicatori care nu se schimbă pe perioada vieţii: „Testele sunt scumpe comparativ cu analizele uzuale pe care le facem anual sau de mai multe ori pe an fără nicio logică sau documentare clinică, dar majoritatea testelor genetice se fac o dată în viaţă. Este o investitie on shot“, spune dr Bogdanka Miliţescu, directorul general al  centrului de genetică medicală Personal Genetics. Pe lângă laboratoare, cei care contribuie decisiv la succesul tratamentului personalizat sunt medicii, dar şi companiile farmaceutice, care au început să aloce bugete importante pentru dezvoltarea acestor produse. „Oferind pacienților medicamente personalizate, furnizorii de asistență de sănătate pot evita încercările și erorile și pot reduce reacțiile adverse. Aceasta asigură un potențial de beneficii majore pentru pacienți și pentru sistemul sanitar ca întreg“, spune dr Marius Geantă, directorul Kol Media, care promovează de mult timp nevoia de astfel de tratamente şi în România, mai ales în cazul bolilor rare. Care sunt însă românii ce apelează la aceste servicii? Mai ales cine ştie şi are nevoie, la îndrumarea medicilor care lucrează mai ales în mediul privat, au răspuns specialiştii din domeniu. Marii operatori de sănătate au medici geneticieni şi pot face testele aferente în propriile lor laboratoare şi au investiţii noi în plan pentru acest sector, cum este cazul MedLife.
Medicamente „cu dedicaţie“
Medicina personalizată are şi dezvantaje, care privesc mai ales bugetele de cercetare uriaşe pentru producerea medicamentelor. „Din momentul debutului cercetării și până la aprobarea unui medicament sunt investigate mai bine de 10.000 molecule, dintre care doar una va ajunge în stadiul de a fi înregistrată ca medicament. Cadrul de timp poate depăşi zece ani, iar cheltuielile se pot ridica la peste un miliard de euro“, spune Dan Zaharescu, directorul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Una dintre companiile care au investit masiv în acest sector de cercetare este Roche, al doilea producător de medicamente ca vânzări din România. „Viitorul medicinei se bazează pe o astfel de personalizare. În prezent, eforturile noastre de cercetare se îndreaptă către găsirea de noi tratamente în bolile inflamatorii şi cele ale sistemului nervos central“, spune Dan Zamonea, directorul companiei. Deşi impresia generală cu privire medicina personalizată în România este încă pe logica „ce-i trebuie chelului tichie de mărgăritar?“, românii sunt poate europenii care au cea mai mare nevoie de ea, pentru că, din păcate, ocupă locuri fruntaşe în UE la prevalenţa unor boli care sunt de mult bine controlate în alte ţări.
640 mil. euro s-ar economisi în UE prin testarea mutaţiei genei KRAS şi tratarea corectă a bolnavilor de cancer de intestin gros metastazat