Preşedintele Francois Hollande intenţionează să susţină şase propuneri în cursul acestui summit, care va fi însă dominat de lupta împotriva evaziunii fiscale. Principala propunere este de ”a garanta un drept de acces la energie la preţuri accesibile”.
Argumentaţia sa, o copie a ei fiind obţinută de AFP, insistă asupra necesităţii de a asigura industriei europene condiţii de preţuri care să-i permită ”să lupte cu arme egale” în faţa concurenţei internaţionale, “în special americane” şi ”să răspundă nevoilor de investiţii considerabile în sectorul energetic”.
Franţa relansează cu această ocazie posibilitatea instituirii unui mecanism care să includă importurile în sistemul european de comercializare a emisiilor de CO2 (ETS).
Parisul subliniază totodată necesitatea de a menţine în fiecare stat “capacităţi de producţie stabile şi previzibile”. Guvernul francez vrea îndeosebi ca fiecare stat să se poată dota cu instalaţii cum ar fi centralele pe bază de gaz, în măsură să facă faţă unor vârfuri ale consumului sau unor penurii.
Potrivit France Presse, această măsură este un indiciu de neîncredere faţă de energiile regenerabile, a căror dezvoltare este sprijinită de Franţa, dar al căror handicap vrea să-l sublinieze, îndeosebi intermitenţa producţiei lor.
“Dezvoltarea rapidă a energiilor regenerabile intermitente (eoliană şi solară) are de acum un impact asupra bunei funcţionări a pieţei europene de electricitate”, potrivit argumentaţiei preşedintelui. “Avantajele de care beneficiază le plasează în afara pieţei şi duc la îngheţarea unor proiecte de centrale electrice în regim de semibază sau de vârf, totuşi indispensabile pentru compensarea intermitenţei lor”, subliniază documentul.
“Fără a lua în considerare aceste efecte, siguranţa aprovizionării este ameninţată pe termen mediu”, se mai arată în document.
În consecinţă, Franţa recomandă “să se dea un preţ intermitenţei şi/sau o valoare contrapartidelor ei, care sunt flexibilitatea, stocarea şi disponibilitatea”.
Parisul vrea, de asemenea, ”un schimb periodic de opinii între state cu privire la deciziile energetice naţionale majore, susceptibile să aibă un impact asupra pieţei globale sau a altor state membre”.
Potrivit AFP, cererea vizează decizia unilaterală a Germaniei din 2011 de a renunţa la energia nucleară.
France Presse precizează că fiecare stat membru al UE îşi stabileşte mixajul său energetic. Franţa obţine 75% din electricitate din parcul său de 19 centrale nucleare, dar încearcă să reducă această dependenţă la 50% prin dezvoltarea surselor de energie regenerabile.
Sursa: Agerpres
