Uniunea Europeană a hotărât că, începând cu 1 iulie, când Croația va deveni cel de-al 28 lea stat  membru, Prosek nu va mai putea fi vândut în străinătate sub acest nume, ba chiar există posibilitatea ca și în țara lor, croații să nu-l poată comercializa. Motivul? Numele este similar băuturii spumante a italienilor, Prosecco. 
Croații au încercat să demonstreze diferențele dintre cele două produse, mai ales că unul este un vin dulce, în timp ce varianta italiană este spumant. Mai mult, brandul croat are o tradiție de secole, în timp ce Prosecco este un produs apărut în cea de-a doua jumătate a secolului 20.
Iar problemele Croației relaționate de băuturile pe care le produc nu se limitează la Prosek. Un alt stat membru UE, Slovenia, susține că această țară nu are dreptul de a promova Teran, un vin roșu produs în zona de nord a Adriaticii, împărțită de Croația cu Italia și  Slovenia.  Uniunea Europeană a declarat că Teran este marcă înregistrată de Slovenia. Între cele două state există de multă vreme conflicte politice și de natură teritorială, încă de pe vremea când ambele s-au dezlipit de Iugoslavia la începutul anilor 90, dar cu precădere din 2004, când Slovenia a devenit membru UE.  Croații susțin că interzicerea vinului lor de către sloveni este pe fond politic. 
Croații sunt foarte atașați și mândri de vinul lor și imposibilitatea promovării lui îi deranjează și îi insultă. Pentru aderarea la Uniunea Europeană, aceștia s-au sacrificat în nenumărate rânduri, mulți dintre ei pierzându-și locul de muncă din cauza închiderii unor companii de stat (închideri cerute de UE) neprofitabile. 
Însă, aderarea la Uniunea Europeană va da acces cetățenilor săi la noi piețe și noi posibilități de joburi în afara țării. Din păcate, mulți dintre croați devin deranjați de birocrația Uniunii și și-au pierdut încrederea în această instituție. În urmă cu aproape 20 de ani, când țara și-a câștigat independența, 75% din populația de 4,3 milioane își dorea să facă parte din Uniunea Europeană. Ultimul sondaj arată că, în prezent, doar 45% din populați își mai dorește lucrul acesta.