Duminica seară, după o întâlnire cu liderii tuturor partidelor reprezentate în parlament, primul ministru Alenka Bratusek a declarat pentru presă că nu a putut ajunge la un acord cu principalul partid de opoziţie, Partidul democrat /SDS/, al fostului şef de guvern Janez Jansa.
În consecinţă şi ‘în conformitate cu o cerere a opoziţiei’, ea a anunţat ‘amânarea’ dezbaterilor programate luni şi marţi în parlament asupra unei restricţii de recurgere la referendum şi adoptarea unei ‘reguli de aur bugetare’, limitând angajamentele de cheltuieli.
Dacă un consens părea să apară asupra unei restricţii de recurgere la referendum privind aspectele financiare sau bugetare, care în trecut a blocat multe reforme, mai ales cea a pensiilor, divergenţele asupra ‘regulii de aur bugetare’ nu au putut fi depăşite, a precizat ea.
Janez Jansa vrea să ancoreze în constituţie revenirea la echilibrul bugetar începând din 2015, considerată de guvernul de centru-stânga ca ‘total nerealistă’, în timp ce el vizează obiectivul anului 2017. În consecinţă, Alenka Bratusek a chemat SDS să revină asupra poziţiei sale, dacă vrea cu adevărat să arate că are ‘în frunte interesul ţării’.
Orice reformă constituţională necesită în parlament o majoritate de două treimi, ce nu poate fi reunită fără sprijinul SDS.
Devenită prim-ministru în martie după ce guvernul lui Janez Jansa a fost răsturnat printr-un vot constructiv de neîncredere, Alenka Bratusek trebuie să prezinte pe 9 mai Comisiei Europene un plan şi calendar de consolidare fiscală, reformă a sistemului bancar, ale cărui cele mai mari bănci sunt publice, şi de relansare economică pentru a scoate Slovenia din recesiunea în care a intrat în 2011.
Sectorul bancar, care se prăbuşeşte sub povara creditelor neperformante – de şapte miliarde de euro sau 20% din Produsul Intern Brut /PIB/, potrivit FMI – este problema numărul unu a Sloveniei. Guvernul intenţionează în consecinţă ‘să parcheze’ o parte din datoriile băncilor publice într-o structură de anulare de tip ‘bad bank’.
În 2012, deficitul public sloven s-a ridicat la 3,7% din PIB şi guvernul se aşteaptă acum la un deficit de 5% în acest an.
Dar datoria totală a ţării, deşi este în creştere rapidă, rămâne mult sub media europeană: ea s-a stabilit la 54,1% din PIB în 2012, potrivit institutului Eurostat, faţă de 90,6% pentru zona euro.
Pentru a stabiliza bugetul, planul de acţiune prevede noi reduceri ale salariilor funcţionarilor publici, o creştere a taxei pe valoarea adăugată /TVA/ sau crearea unei ‘taxe de criză’ temporare ce îi va afecta pe toţi cetăţenii.
Chiar dacă speculaţiile în legătură cu această ţară de două milioane de locuitori rezultată din fosta Iugoslavie şi membră a zonei euro s-au dublat după salvarea Ciprului, situaţia din cele două state diferă considerabil. Astfel, sectorul bancar nu constituie decât 130% din PIB, în timp ce sectorul bancar cipriot reprezintă 800% din PIB-ul insulei, notează AFP.
Sursa: Agerpres
