Avem cu ce ne mândri: Ionuț Budișteanu, elevul din Râmnicu-Vâlcea, are cel mai bun proiect de știință și tehnologie din lume în 2013, proiect cu care îi depășește și pe cei de la Google
Câștigarea premiului Gordon E. Moore al Intel International Science and Engineering Fair de către Ionuț Budișteanu este una dintre cele mai bune vești pe care le-a primit România în ultimul timp. Nu pare foarte important dacă ne gândim la câte probleme are economia noastră în prezent, dar pe fondul degradării sistemului de învățământ, faptul că un elev de la un liceu din Râmnicu-Vâlcea are un proiect considerat a fi cel mai bun din lume este extraordinar. Și ne dă speranțe că încă avem copii interesați de studiu și de cercetare, nu doar de fashion și muzică.
Desigur, ar fi minunat și dacă am putea să îi păstrăm în țară pe acești tineri. Numai că posibilitățile de cercetare din universitățile românești nu se compară cu cele de la Harvard, MIT sau Cambridge. „Iau în calcul și continuarea studiilor în țară, la Universitatea București, pentru că un laptop este la fel și în România, și în SUA“, spune Ionuț Budișteanu. Este greu de crezut însă că va rămâne la studii în țară după câștigarea premiului cel mare al Intel ISEF. Putem spera totuși că va reveni în țară după studii, mai ales că este interesat de o carieră în cercetare, nu de angajarea la vreun gigant din domeniu. „Aș vrea să lucrez în cercetare și să devin profesor. Nu cei care lucrează la Google sau Microsoft fac diferența în tehnologie și în știință, o fac tot cei din cercetare, studenții și profesorii lor“, spune Ionuț.
Disctracție prin studiu
Elevul de 19 ani de la Grupul Școlar Oltchim, aflat la a treia participare la Intel ISEF, a făcut un proiect low-cost pentru mașina fără șofer. Low-cost înseamnă că întregul sistem costă, conform estmărilor lui Ionuț, 7.000 de dolari, dintre care 3.000 sunt destinați radarului 3D utilizat. Radar care poate identifica, împreună cu camerele video montate pe mașină, toate elementele importante din trafic, astfel încât mașina să poată reacționa în consecință. Datele obținute de radar au nevoie de șapte calculatoare pentru a fi procesate, cantitatea de informații fiind foarte mare.
„Am să încerc să colaborez cu producătorii auto din România, precum Dacia, în perioada următoare, pentru a putea duce proiectul până la capăt“, declară Ionuț. Proiectul este foarte important dacă luăm în calcul faptul că anual mor aproape 2,5 milioane persoane în accidente auto și alte 20 de milioane sunt rănite (conform datelor luate de Ionuț de la World Health Organization din 2004). Sistemele din cadrul proiectului ar putea fi folosite și în mașinile cu șofer, ca elemente de siguranță automate, care să permită evitarea accidentelor atunci când șoferul nu este atent sau nu reacționează.
Impresionant este și efortul pe care îl face Intel prin organizarea acestui eveniment. Ca și susținerea pe care o oferă copiilor dispuși să renunțe la distracție pentru studiu și cercetare. Spre exemplu, Ionuț lucrează până la 12 ore pe zi pentru proiecte, iar Alexandra Matea Moldovan și Ștefan-Florin Neaga, elevi în clasa a XI-a la liceul Dimitrie Bolintineanu din București, au adunat, vara trecută 11.000 de țânțari pentru proiectul lor, de identificare și eradicare a virusului West Nile. Eradicare prin omorârea țânțarilor, printr-o metodă găsită tot în cadrul proiectului.
„Toți copiii mici sunt oameni de știință, care experimentează, încearcă, învață. După care ajung la școală, și totul se cam termină“, spune Wendy Hawkins, director executiv al Intel Foundation, care mai arată că numărul mediu de minute dedicate științelor în școli este de 70. Adică ceva mai mult de o oră. Evident, copiii sunt îndepărtați de știință și de cercetare, iar educația ajunge să fie generată doar de interes (spre exemplu, o boală a unui membru al familiei). Soluția identificată de Intel pentru studii cât mai complete și mai interesante este de educare a profesorilor, aceștia fiind primii care trebuie să adopte cercetarea și experimentul ca metodă de învățare.
În luptă cu Google și Tesla Motors
În orice caz, Ionuț Budișteanu are șanse mari să îi „bată“ pe cei de la Google cu proiectul său. Gigantul IT american lucrează la un sistem identic, de mașină fără șofer (chit că ei se referă la acesta drept „autopilot“, lăsând senzația că tot oamenii sunt în control) și chiar utilizează același tip de sistem, bazat pe un radar 3D cu tehnologie Lidar (identificarea distanței până la un obiect prin utilizarea luminii laser). Numai că sistemul lor va fi mult mai scump, tocmai din cauza radarului extrem de performant utilizat. Sistemul lui Ionuț are nevoie de radar 3D (tot cu tehnologie Lidar), dar la o rezoluție mult mai mică, compensată cu imaginile primite de la camerele video.
Radarul utilizat în proiect a costat doar 400 de dolari și a reușit să conducă perfect în 47 dintre cele 50 de simulări. Tocmai de aceea Ionuț a spus că pentru ridicarea rezoluției până la o perfecţiune de 100% sunt necesare 3.000 de dolari. „Cel mai scump lucru din sistemul creat de Google este radarul 3D de înaltă rezoluție, așa că m-am concentrat asupra modalității de eliminare a acestuia“, spune Ionuț.
Interesant este că și Tesla Motors lucrează (mai puțin oficial, în cazul lor) la o mașină fără șofer. Se pare însă că ei merg pe un sistem bazat pe imagini video, nu pe radar. Oricum ar fi, este clar că proiectul lui Ionuț Budișteanu are șanse foarte mari să fie realizat până la capăt și pus în practică. Va mai dura însă ceva timp, întrucât doar patentatea invenției și a tehnologiei utilizate durează aproximativ trei ani!
Toți copiii mici sunt oameni de știință, care experimentează, încearcă și învață. După care ajung la școală, și totul se cam termină.
Wendy Hawkins, CEO, Intel Foundation
1.600 de elevi din 70 de țări au participat, anul acesta, la Intel ISEF, număr-record pentru eveniment, și au concurat pentru premiile în valoare de peste 4 milioane dolari