Potrivit sursei citate, jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare.

În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu anul precedent, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută. Şase din zece gospodării din România şi-au făcut cumpărăturile cel puţin o dată din discounteri, iar frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, marcând un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail.

În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 puncte procentuale faţă de anul precedent, iar nouă din zece gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată în decursul anului 2012.

Imaginea retailului din România continuă să se modifice şi prin prisma modului în care consumatorii îşi reajustează aşteptările faţă de formatul în care îşi fac cumpărăturile.

‘Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigători vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări’, a afirmat Gabriela Luca, Retail Specialist, Consumer Goods & Retail Division.

Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic din 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum, prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. În plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

GfK România, fondată în 1992, este parte integrantă a Grupului GfK. De peste 10 ani, GfK România este institutul numărul 1 de cercetare de piaţă din România. Activităţile sale sunt structurate în cinci segmente: Custom Research – cercetare cantitativă şi calitativă Ad Hoc pentru o arie largă de industrii (bunuri de larg consum, telecomunicaţii şi IT, finanţe, retail, turism, auto, bunuri industriale), Consumer Tracking – cercetare continuă pentru bunuri de larg consum, Retail and Technology – cercetare continuă pentru bunuri de folosinţă îndelungată, Media – cercetare calitativă şi cantitativă pe consumul de produse media şi Healthcare – cercetare calitativă şi cantitativă în toate domeniile medicale.