Mai nou, pentru ca o persoană să poată  încheia un contract de ucenicie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții : să facă demersuri pentru a-şi  găsi  un  loc  de  munca prin mijloace proprii sau prin înregistrarea la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, să aibă vârsta de 16 ani, să nu aibă nu are calificare pentru ocupaţia în care se organizează ucenicia la locul de muncă.
Poate cel mai important, se introduce dreptul la întreţinere pentru ucenicii cu vârsta până la 25 de ani, perioada de ucenicie fiind asimilata cu cea de continuare a studiilor.

Angajatorii au și ei noi responsabilități, printre care să asigure ucenicului toate drepturile pe care i le conferă un contract de muncă încheiat pe durată determinată proporţional cu timpul lucrat, să  asigure ucenicului pregătirea practică necesară calificării în care ucenicul se formează profesional, să asigure ucenicului accesul la pregătirea teoretică şi practică corespunzătoare programului de formare profesională, finalizat cu certificat de calificare profesională a adulţilor, să asigure finanţarea programului de formare profesională a ucenicului, dacă acest program nu este finanţat din alte surse.

Durata stabilită a timpului de muncă în contractul de ucenicie  va fi de 8 ore/zi şi 40 de ore/săptămână, iar în cazul persoanelor cu vârsta de până la 18 ani de 6 ore/zi şi 30 ore/săptămână.
"Legea uceniciei reprezintă un alt demers care susține tranziția tinerilor de la școală la o viață activă. Prin intermediul acestei legi sunt sprijiniți atât  șomerii sau  tinerii care își finalizează studiile și care nu au experiența necesară, cât și patronii de firme care au nevoie de muncitori pe care să îi formeze", spune Florin Jianu, Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România).
"Până în 1989, România a avut un sistem educaţional foarte bun, care a fost, din păcate, distrus. Acest sistem asigura necesarul de personal pentru economie şi pentru serviciile din România. În prezent, după 20 de ani, nu mai avem muncitori. Din industria pe care o avea judeţul Cluj în 1989, la ora actuală mai există doar 9%, atât ca număr de salariaţi cât şi ca producţie industrială realizată. Vârsta medie a salariaţilor din industrie este azi de 55 de ani. Sudori, fierari, betonişti, dulgheri, vopsitori, prelucrători prin aşchiere, electricieni, zidari, etc. nu se mai mândresc azi, în România, cu aceste meserii. După 1990 s-a înrădăcinat mentalitatea că dacă nu ai facultate este o ruşine. Iar dezvoltarea învăţământului superior, cu atât de multe universităţi private, nu a fost deloc un câştig", spuneaîn urmă cu câteva luni preşedintele UGIR 1903, Petru Turc.
Acesta este de asemenea de părere că numărul de locuri din învăţământul superior trebuie să fie redus și că sunt împinşi spre facultate tineri fără talent.
În urmă cu un an, Ministerul Educației promitea din nou că școlile de meserii vor fi reînfiinţate anul acesta, odată cu reintroducerea învăţământului profesional şi tehnic, însă măsura se lasă în continuare așteptată.