16 aeroporturi operaționale și alte două noi pe hârtie, peste zece milioane de pasageri la nivel național și proiecte de investiții de zeci de milioane de euro. Totuși, aproape jumătate dintre aeroporturile țării nu atrag nici măcar 50.000 de pasageri pe an
La începutul anului trecut, al doilea cel mai aglomerat aeroport al României, Băneasa, și-a închis porțile pentru traficul de masă, zborurile low cost fiind mutate pe Otopeni, Henri Coandă reușind astfel să-și crească traficul cu 41% și să urce pe locul 58 la nivel european în topul celor mai aglomerate aeroporturi de pe vechiul continent.
Chiar și în lipsa numeroșilor pasageri ce urcau la bordul aeronavelor low cost, Băneasa a reușit să adune un trafic anual cât alte zece aeroporturi la un loc. Mai exact, 427.441 de pasageri în 2012, majoritatea pe curse de tip business-aviaţie generală, dar și pe zboruri medicale, de căutare şi salvare, tehnice, de cercetare ştiinţifică, de protecţia mediului. Cel mai probabil, în 2013, traficul va fi cel mult la jumătate (în primele trei luni ale anului trecut, operatorii low cost încă mai zburau de pe Băneasa), însă chiar și în aceste condiții, va performa mai bine decât jumătate dintre aeroporturile din România.
Mai puțini pasageri, mai multe aeroporturi
La nivel european, în 2012, traficul aerian de pasageri a înregistrat o ușoară creștere de 1,8% comparativ cu anul precedent. La nivel local, s-a înregistrat însă o ușoară scădere, de câteva mii de pasageri pierduți, din păcate, de unele dintre cele mai mari aeroporturi din țară, Cluj-Napoca și Timișoara. Justificarea, așa cum vine de la autorități, este pe fond de criză economică, de falimente din industrie și competiție cu aeroporturile învecinate (un astfel de exemplu ar fi Baia-Mare/Satu Mare sau Timișoara/Arad). Ce-i drept, multe aeroporturi sunt ținute în funcţiune doar din orgoliul autorităților locale, chiar dacă sunt poziționate în proximitatea altora. Mai mult, au nevoie de investiții semnificative, mai ales că pe multe dintre acestea avioanele de categorie C și D maximum, adică Boeing și Airbus – mediu și lung curier – nu pot ateriza.
Și totuși, în aceste condiții, planurile autorităților locale includ construcția de noi terminale de zbor. Un astfel de exemplu este aeroportul din Brașov, la care de curând s-au început lucrările la pistă. În cel mai fericit caz, acesta ar urma să fie gata în 2015 sau 2016. Firma care a câștigat licitația pentru construcția pistei este Vectra Service, controlată de omul de afaceri brașovean Marcel Butuza. Acesta a declarat că lucrările vor fi finalizate la sfârșitul anului în curs, în condițiile în care termenul de execuție este de 12 luni. Costurile pistei se ridică la 12,7 milioane de euro plus TVA, bani ce vor fi asigurați din bugetul Consiliului Județean. Per total, întreaga investiție în aeroportul Brașov Ghimbav se ridică la 60 de milioane de euro.
Un alt aeroport despre care s-a vorbit în ultimii ani este cel de la Adunații Copăceni, proiect aparținând lui Nelu Iordache, patronul Romstrade și Blue Air. Deși anul trecut se pregătea demararea lucrărilor, anul acesta proiectul a fost tras pe linie moartă și rămâne de văzut dacă se va concretiza vreodată. Gheorghe Răcaru, directorul general al Blue Air, este de părere că potențial de trafic există pentru acest aeroport, însă administratorul judiciar al Romstrade, Casa de Insolvență Transilvania, va decide dacă merită demarată investiția (180 de milioane de euro). „Nu ar trebui să se construiască alte aeroporturi în România. Sunt destule, și nu toate au potențial de curse externe. Cele deja existente au nevoie de reabilitare și modernizare“, consideră managerul Blue Air.
Prea puține aeroporturi și-au bugetat însă investiții. În prezent, proiectele de modernizare sau de extindere a infrastructurii aeroportuare – aflate în derulare sau prevăzute a fi demarate anul acesta – depășesc 60 de milioane de euro, din care 49,2 milioane de euro reprezintă banii moldovenilor, aceștia din urmă mărind semnificativ numărul zborurilor efectuate de pe aeroportul Ștefan cel Mare din Iași.
Investiții pe bani europeni
O altă investiție semnificativă se dorește și la Satu Mare. Potrivit lui Nicolae Fechete, directorul aeroportului, a fost depusă o cerere de finanțare cu bani europeni pentru reparația capitală a pistei. Dacă va fi acceptată, suma se va ridica la 12 milioane de euro.
Alt aeroport, alte investiții. Peste 1,5 milioane de euro reprezintă banii alocați de Sibiu pentru achiziția de echipamente aeroportuare și de securitate, precum și pentru lucrări de extindere și modernizare. Suma este puțin mai mare decât cea disponibilă pentru aeroportul din Craiova.
