‘Cultivatorii de MON810 sunt autorizaţi conform prevederilor Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 61/2012, care a abrogat Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, cu modificările şi completările ulterioare’, a arătat Elena Tatomir.
Oficialul guvernamental a precizat că datele privind suprafeţele cultivate cu porumb MON810 în România, în perioada 2007-2012, şi denumirea cultivatorilor sunt postate pe site-ul MADR, la secţiunea Organisme Modificate Genetic (OMG). Ministerul urmează să primească, până la 15 iunie, de la Direcţiile Judeţene pentru Agricultură, informaţiile referitoare la suprafeţele cultivate cu porumb MON810 în anul 2013, şi le va publica pe site-ul instituţiei.
Directorul general din MADR a subliniat că între culturile cu porumb modificat genetic şi culturile convenţionale sau ecologice trebuie să existe o necesară distanţă de izolare de 200 metri.
Potrivit oficialului guvernamental, în perioada 2007-2012 nu au fost raportate incidente cu privire la impurificarea culturilor convenţionale sau ecologice de porumb, cu porumb modificat genetic MON810.
‘În ceea ce priveşte agricultura ecologică, precizăm că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordă o atenţie deosebită acestui sector, fiind sprijinit atât din fonduri europene cât şi de la bugetul de stat’, a spus Elena Tatomir, adăugând că până în prezent la MADR nu s-a înregistrat nicio sesizare din rândul apicultorilor cu privire la efecte adverse asupra albinelor, cauzate de polenul de porumb MON810.
Referindu-se la cercetările conduse de renumitul profesor universitar Gilles-Eric Seralini, de la Institutul de Biologie al Universităţii din Caen (Franţa), Elena Tatomir a evidenţiat că acestea au vizat porumbul modificat genetic NK603, cu toleranţă la erbicide pe bază de glifosat, care la nivelul Uniunii Europene este autorizat exclusiv pentru import.
‘Rusia a interzis importul de porumb modificat genetic NK603, dar nefiind stat membru al UE, are propria politică în domeniul organismelor modificate genetic’, a explicat directorul general Elena Tatomir.
În ceea ce priveşte marile suprafeţe de teren agricol cumpărate în ultimii ani în România de către cetăţeni străini, cu sprijinul unor cetăţeni români, oficialul guvernamental a subliniat că potrivit legii, ‘cetăţenii străini nerezidenţi în România pot cumpăra teren doar prin asocierea în societăţi comerciale române şi nu ca persoane fizice’.
Directorul general Elena Tatomir a arătat că etichetarea alimentelor şi a furajelor modificate genetic trebuie să se facă în conformitate cu legislaţia naţională, armonizată cu legislaţia comunitară, respectiv cu Regulamentul CE nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului European privind alimentele şi furajele modificate genetic şi cu Regulamentul CE nr. 1830/2003 privind etichetarea OMG şi trasabilitatea alimentelor şi furajelor produse din OMG. Elena Tatomir a precizat că Regulamentul nr.1829/2003 nu prevede că produsele obţinute de la animale hrănite cu furaje modificate genetic sau tratate cu medicamente modificate genetic trebuie să fie etichetate în mod particular cu aceste specificaţii.
‘În România, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor este instituţia responsabilă cu aplicarea celor două Regulamente menţionate anterior şi deci şi cu etichetarea produselor alimentare şi furajelor modificate genetic’, a afirmat Elena Tatomir.
Sursa: Agerpres
