Familia regală a României face, la fel ca noi toţi, cumpărături. Nu vă aşteptaţi însă să vedeţi vreun membru al Casei Regale pe coridoarele supermarketurilor. De aprovizionarea săptămânală se ocupă companiile furnizoare. O mişcare de imagine sau calcul bine gândit?
Conștient sau nu, românii consumă de ceva vreme vinuri, mezeluri, lapte sau dulceţuri care se găsesc şi pe masa regelui. Cum prin personalitatea şi popularitatea lor monarhii de peste tot din lume au puterea să influenţeze viața, în general, și felul în care se iau deciziile de cumpărare, în special, tot mai mulți producători caută să devină furnizori oficiali ai caselor regale.
Până acum, 51 de firme româneşti au obţinut titlul de furnizor al Casei Regale, un statut care se dobândeşte greu – un producător trebuie să treacă printr-o perioadă de probă de cel puţin un an, în care se testează calitate și consecvența -, şi se poate pierde extrem de uşor. Casa Regală își alege „cu mare atenție“ și într-un timp îndelungat furnizorii, precizează Ion Tucă, director al Casei Regale a României, iar o companie poate ajunge la Palat, doar dacă îndeplineşte nişte condiţii clare: calitate, seriozitate, consecvenţă şi discreţie.
Greu de obţinut, uşor de pierdut
Şi chiar şi aşa, „calitatea de furnizor poate fi retrasă în orice moment de către Casa Regală, nefiind expresia unui contract sau parteneriat, ci expresia dreptului inalienabil al consumatorului de a-şi alege sursa de aprovizionare sau de servicii.
În mod natural, se înţelege că acordarea calităţii de furnizor implică un înalt standard al produselor sau serviciilor (…)
În cazul în care compania comercială (sau persoana-furnizor) este obiectul unor critici sau acuze din partea opiniei publice, a consumatorilor, a presei sau este obiectul unor investigaţii, calitatea de furnizor se retrage automat“, după cum se precizează în statutul privind calitatea de Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regele. Altfel spus, „a furniza“ la Palatul Elisabeta nu înseamnă neapărat exclusivitate, de nicio parte. Familia regală poate folosi şi alte produse în acest timp, iar furnizorii nu produc serii speciale pentru Casa Regală, ci aceleaşi vinuri care ajung pe masa regelui pot fi cumpărate de oricine. Sigur, această certificare implică un anumit prestigiu, pentru că e o recunoaştere a calităţii, din moment ce toţi membrii Casei Regale sunt mulțumiţi de produsele sau serviciile respective.
Nu căutaţi însă în magazine produse cu însemnul regelui. Spre deosebire de sistemul britanic, Casa Regală a României nu acordă acest titlu produselor, ci firmei respective, iar pentru folosirea stemei Casei Regale a României sau a cifrului personal al Majestăţii Sale Regele se face un acord comercial separat. Furnizorul poate expune diploma regală în vitrină, în ateliere sau la sediul companiei.
Vremuri moderne, furnizori diversificaţi
Astăzi, furnizorii care deservesc familia regală provin din cele mai diverse domenii – de la produse alimentare până servicii auto, cattering, asigurări şi, mai nou, şi servicii medicale. Iar lista companiilor care beneficiază de acest statut se actualizează în continuu pentru că, în permanenţă, comisia de experți are în analiză patru sau cinci cereri.
„Aprecierea pozitivă venită din partea unei instituţii de tradiţie, ghidată de înalte principii morale, cum este Casa Regală a României, conduce la creşterea credibilităţii DentalMed (…). Credem că este un element ce va contribui la consolidarea poziţiei clinicii noastre pe segmentul premium, aflat într-o continuă dinamică“, spune dr Dragoș Popescu, fondator şi director general al DentalMed, care tocmai a primit înalta distincție pentru servicii stomatologice.
De regulă, furnizorul bate la ușa Palatului, dar se mai întâmplă şi ca familia regală să vină cu propunerea direct la producător. Este şi cazul designerului Alexandru Ciucu, fondatorul companiei „Tata şi fiul”, care va îmbrăca membrii Casei Regale din România încă trei ani, după ce în 2010 a devenit furnizor oficial. Vestimentaţia membrilor familiei regale este asigurată şi de designerii Doina Levinţa şi Irina Schrotter, dar şi de Dan Coma, iar de coafură are grijă francezul Laurent Tourette. Bijuteriile provin, încă din septembrie 2010, de la atelierul lui David Sandu, produsele cosmetice sunt livrate de Avon România, iar parfumurile provin de la parfumeria Beautik.
Sigla Casei Regale aduce capital de imagine
În ce măsură contribuie acestă titulatură, până la urmă, la performanța businessului unei persoane sau companii? Dincolo de recunoaşterea meritelor profesionale, a fi furnizorul Casei Regale aduce un mare capital de imagine. Iar acest capital se transformă, în timp, în mai multe comenzi primite.
Logica e simplă: companiile demonstrează că au un produs de calitate, consumatorii au încredere să-l consume, şi apoi vin şi banii. „Recunoașterea excelenței oferă un plus de valoare numelui“, admite Ioan Popa, directorul general al Transavia (furnizor oficial din 2006). Şi totuşi, există un dar – titulatura „nu a produs schimbări în businessul propriu-zis“. Transavia produce peste 55.000 tone de carne de pui, anual, în cele cinci fabrici din Transilvania, iar la Palat trimite (mai ales) produse proaspete Fragedo Premium Quality. „Nu avem o cantitate prestabilită (…) variază în funcție de necesitățile Casei Regale“, adaugă Popa.
De pe masa familiei regale nu lipsesc nici dulceţurile tradiționale, magiunul sau zacusca. Cele câteva zeci de borcane care ajung în cămara Palatului Elisabeta şi apoi pe masa membrilor familiei regale nu se simt însă nici în vânzările producătorilor. Deocamdată.
„Nu există o afacere în sensul strict al noţiunii. Vânzările din această zonă nu au fost influenţate deoarece nu se evidenţiază în export, în zona de unde ar exista potenţialul caselor regale înrudite cu Casa Regală a României“, spune Bibiana Stanciulov, proprietara Sonimpex Serv, producătorul magiunului de prune Topoloveni.
În opinia ei, calitatea de furnizor este „pur onorifică“ şi este „certificarea calităţii unui produs, serviciu (…) Pentru cantitatea livrată, facturile aferente şi timpul necesar redactării acestor facturi ar fi mai costisitoare decât înseşi produsele. Oferim produsele cu titlu gratuit“.
Cât despre băuturi, familia regală bea apă minerală Borsec şi Biborţeni şi cafea Tchibo. Vinurile sunt furnizate de companiile Murfatlar, Cramele Halewood, Alcovin, Domeniul Coroanei Segarcea şi, din octombrie 2012, şi Tohani.
Pâinea şi celelalte produse de panificaţie sunt asigurate de către firma Spicul SA, produsele de patiserie sunt livrate de brutăria Rue du Pain, iar ouăle, marca „Gălbenel“, sunt livrate de cei de la Triticum Sebeş. Lactatele sunt şi ele de nelipsit de la micul dejun al familiei regale. Din 2010 încoace, săptămânal, de la Albalact pleacă spre Palatul Elisabeta lapte proaspăt, iaurt, unt, caşcaval, brânză şi smântână. „Titlul de furnizor regal este în primul rând o dovadă a încrederii pe care consumatorul român, fie că este de rând sau aristocrat, o are în produsele Albalact (…) Nu putem vorbi în termeni de business. Este pur şi simplu o distincţie înaltă și o emblemă a calităţii“, susţin şi reprezentanţii Albalact.
În altă ordine de idei, companiile nu par să caute profitul atunci când devin furnizori oficiali ai Casei Regale, ci se mulţumesc doar cu imaginea: „Calitatea de furnizor nu implică aspecte juridice, politice sau comerciale şi nu este expresia unui parteneriat, ci o diplomă care recunoaşte că serviciile sau produsele companiei au fost solicitate şi apreciate de Casa Regală“, subliniază cei de la Albalact.
Deşi mai toţi furnizorii consultaţi de Capital lasă de înţeles că nu te îmbăgățești din aşa ceva, recunosc faptul că sunt priviţi „altfel“ de către consumatori de când au primit această titulatură. Iar lista furnizorilor Casei Regale rămâne deschisă.
51 de furnizori – de la vinuri la costume bărbătești, mâncare și mașini, asigură confortul zilnic al membrilor Casei Regale
FURNIZORI CU BLAZON
Furnizori ai Casei Regale există încă de pe vremea lui Carol I. De-a lungul istoriei, pe listă au fost croitori, brutari, producători de maşini de lux, crame cu tradiţie sau artişti.
TRADIŢIA furnizorilor a început odată cu proclamarea Principelui Carol de Hohenzollern ca rege al României şi reluată în anii 2000. Pe vremea lui Carol I şi a lui Ferdinand, brutari (Otto Gagel şi Heinrich Ehrmann), băcani (Gustav Reitz), librari (Socec), chiar fotografi şi muzicieni purtau numele de „furnizor“, „în aşteptarea unui titlu mai adecvat“, după cum notează istoricul Ştefania Ciubotaru, în cartea „Furnizorii Palatului Regal Cotroceni“.
VESTIMENTAŢIA reginei Maria era făcută la Croitoria Cotroceni sau Ernestine Bouet (Bucureşti), la fabrica de stofe „Palladino e Pignalosa“ din Roma sau la case de modă pariziene precum „Esther Meyer“, „La Maison Nouvelle“ şi „Patou“. Tot pe lista de „furnizori“ era trecută şi Societatea generală Dacia (în 1930).
BREVETUL era deţinut, în 2006, doar de cinci firme şi persoane: Dan Coma şi Doina Levinţa (vestimentaţie şi marochinărie), Frottierex (producători de prosoape), Murfatlar şi cramele Rhein Azuga-Halewood. Astăzi, există de zece ori mai mulţi furnizori ai Casei Regale, companii românești care livrează totul la comandă – de la ouă și pâine până la mașini, electocasnice sau servicii medicale.