Directorul serviciilor americane de informaţii a cerut deschiderea unei anchete asupra originii scurgerilor de informaţii despre programele secrete de supraveghere a comunicaţiilor desfăşurate de administraţia de la Washington, potrivit unor fragmente dintr-un interviu acordat BBC News, relatează AFP.
‘Îmi provoacă greaţă să văd acest lucru, din cauza ravagiilor pe care le provoacă asupra capacităţilor noastre în ceea ce priveşte colectarea de informaţii’, susţine James Clapper în interviu. Aceste programe de supraveghere ‘constituie un element cheie pentru prezervarea securităţii naţiunii noastre’, dă asigurări acesta.
Dezbaterea privind aceste programe de supraveghere ‘este cu două tăişuri, în măsura în care adversarii noştri (…) profită de această transparenţă’, constată directorul serviciilor de informaţii. ‘Atunci când vorbim, este ca şi cum ei ar merge la şcoală şi ar învăţa cum procedăm’, adaugă Clapper.
‘Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a lansat deja o procedură’ asupra acestor scurgeri pe lângă Departamentul de Justiţie, continuă responsabilul în interviu.
Sâmbătă, James Clapper a declasificat o serie de detalii privind aceste programe de supraveghere a comunicaţiilor, apărând vehement legalitatea şi utilitatea acestora în lupta împotriva terorismului şi denunţând ‘dezvăluirile iresponsabile’ apărute în presă.
Dezvăluirile apărute în Washington Post şi The Guardian au făcut lumină asupra a două programe secrete ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA). Primul se referă la colectarea, cu începere din 2006, de la operatorul Verizon şi, foarte probabil, de la alţi operatori, a tuturor datelor de localizare şi apelare ale oricărui abonat, mai puţin conţinutul convorbirilor telefonice în SUA.
Cel de-al doilea, numit PRISM, urmăreşte supravegherea profundă şi în timp real a comunicaţiilor electronice şi informaţiilor stocate de cetăţeni străini din afara Statelor Unite pe nouă mari reţele sociale şi servicii de email şi date din lume: Microsoft (din 2007), Yahoo! (2008), Google (2009), Facebook (2009), Paltalk (2009), YouTube (2010), AOL (2011), Skype (2011) şi Apple (2012), dar nu şi Twitter.
Sursa: Agerpres