Situația Hidroelectrica a fost și încă e mai complicată decât se credea acum un an. Planul de reorganizare ar fi trebuit finalizat de jumătate de an, dar abia acum a ajuns la forma finală.
Hidroelectrica ar trebui să iasă din insolvență cel târziu la începutul lunii viitoare. Cel puțin așa susțineau reprezentanții Ministerului Economiei și ai administratorului judiciar în urmă cu câteva săptămâni. Intrarea în normalitate depinde acum de tribunal, unde judecătorul trebuie să aprobe planul de reorganizare înainte ca acesta să fie supus adunării generale a creditorilor.
Hidroelectrica a intrat în insolvență pe 20 iulie anul trecut, cu datorii estimate, inițial, la 4,3 miliarde lei. Între timp au mai apărut câțiva creditori, care ar fi majorat datoriile dacă ar fi fost acceptate de administratorul judiciar. Tabloul final al datoriilor arată că societatea va avea de achitat 3,59 miliarde lei către creditori, alte 760 milioane lei fiind înscrise sub condiție. Conform Euro Insol, administratorul judiciar, creanțele revendicate s-au ridicat la 5,4 miliarde lei, către 381 de creditori, însă datorii în valoare de 1,1 miliarde lei au fost respinse.
Au fost respinse revendicările a 75 de creditori, care au făcut contestații la Tabelul Preliminar, cuantumul solicitărilor fiind de 1,9 miliarde lei în total. „Datoria finală a societății este cu 1,2 miliarde lei mai mică decât sumele solicitate în momentul deschiderii procedurii. Diferența dintre sumele solicitate inițial și cele înscrise în tabelul definitiv se datorează respingerii sumelor pretinse, ca daune, de către traderii de energie în urma denunțării contractelor bilaterale“, se arată în comunicatul Euro Insolv.
Hidroelectrica va organiza, la începutul lunii viitoare, și o licitație internațională pentru vânzarea a 25 de microhidrocentrale, cu un preț de pornire de 73,6 milioane lei. Licitația face parte dintr-un plan de cedare a 88 de microhidrocentrale, unități cu o producție mai mică de 10MW. Cele 25 de unități vor fi vândute în cinci pachete. Compania mai are în portofoliu aproape 160 de microhidrocentrale, după ce a vândut 81 de unități între 2004 și 2008 pentru 60 milioane euro.
Apa e scumpă și pentru Hidroelectrica
Cele mai importante schimbări realizate de administratorul judiciar în perioada de insolvență au fost rezilierile de contracte cu „băieții deștepți”. De altfel, acesta a și fost motivul pentru care compania a ales să se pună sub protecția insolvenței, „băieții deștepți”, inclusiv societăți care revindeau electricitatea produsă de Hidroelectrica, fiind cei care încasau profiul aferent producătorului.
Dar nu toate problemele au fost rezolvate. Inițial, Guvernul vorbea și de reducerea tarifelor pentru apa uzinată și de transferul proiectelor de investiții cu altă utilitate decât energie.
De altfel, Administrația Națională Apele Române apare și în tabelul creditorilor cu 309 milioane lei, creanță existentă dinainte de intarea în insolvență. Problema este prețul mare al apei folosite, care a crescut de patru ori anul trecut, de la 0,26 lei pe mia de metri cubi până la 1,1 lei, ceea ce majorează costul apei necesare producerii unui MWh de 80 de lei. Conform administratorului judiciar, la Porțile de Fier II compania deversează apa atunci când debitul este mai mare de 8.000 de metri cubi pe secundă fără să producă energie deoarece costul este prea mare.
Hidroelectrica se ocupă, în continuare, și de amenajări ale cursurilor de apă, de care beneficiază mai mult agricultura, mediul și transporturile. Investiții pe care compania nu ar trebui să le susţină singură și care încarcă bugetul anual de cheltuieli. Administratorul judiciar a dat ca exemplu costul unei investiții pentru o capacitate de 11,7 MW de la Pașcani, care a ajuns la 18 milioane euro pe MW din cauza investițiilor adiacente, în timp ce media europeană pentru o astfel de capacitate se ridică la doar două milioane euro pe megawatt.
Consiliul de administrație al companiei a aprobat, la începutul lunii, și un plan de restructurare, care prevede desființarea a șase sucursale, fuziunea filialelor Hidroserv și reduceri ale costurilor cu salariile de șase milioane euro (ca efect al restructurării). Practic, ar dispărea circa 300 de posturi din organigrama societății. Strategia mai prevede și renunțarea la un număr de birouri, relocarea personalului în spații adecvate și valorificarea spațiilor neutilizate, care ar putea aduce încasări de până la 20 milioane euro.
Sindicatul protestează vehement
Evident, reducerile de personal nu sunt pe placul sindicatului Hidrosind, care a și deschis acțiuni în instanță pentru blocarea procesului de restructurare. Sindicatul acuză administratorul judiciar de abuzuri și de șantajarea conducerii Hidrosind, ținta finală fiind „cât mai mulți angajați disponibilizați și denunțarea contractelor colective de muncă“.
Deocamdată, Euro Insol a precizat că niciun proces nu a fost blocat de acțiunile sindicatului, iar măsurile luate merg înainte. Oricum, chiar dacă planul propus va fi acceptat de către judecător, mai este mult timp până când Hidroelectrica va reuși să scape de datoriile acumulate.
3,6 miliarde de lei este datoria obligatorie a Hidroelectrica, înscrisă pe tabelul definitiv al creanțelor
381 creditori s-au înscris în tabelul de creanțe, dar 75 de cereri au fost respinse, cu o valoare a revendicărilor de 1,2 mld. lei