Ce legătură există între surf și o canapea? Aparent, niciuna, însă alăturate cele două cuvinte dau viață unui adevărat concept de travel, „couchsurfing“ (tradus ad litteram surf pe canapea), care are peste șase milioane de adepți la nivel mondial și câteva zeci de mii la nivel local.
Un mic proiect dedicat unui grup de studenți din Islanda a dat naștere unui fenomen ce s-a extins la scară largă. Copiat, ajustat și personalizat pentru nișe, a reușit să dea un alt sens găzduirii. Astăzi, studenți, antreprenori și manageri din întreaga lume dorm pe canapea în casele unor necunoscuți și primesc, la rându-le, „prieteni“ noi în locuințele lor. Un schimb corect, aproape sigur și necostisitor (cazarea e din partea casei), bazat, la urma urmei, pe socializare.
Să ajungi să-ți petreci una sau mai multe nopți în casa unui străin dispus să te ia în gazdă nu este o misiune imposibilă. Pașii de parcurs sunt puțini și ușor de făcut. Cei interesați trebuie să completeze cu informații personale un scurt chestionar (inclusiv detalii despre locul unde ei ar putea găzdui alți turiști), să urce minimum o poză cu ei și, de preferat, să aibă câteva referințe de la utilizatorii acestui concept, tocmai pentru a le garanta credibilitatea (pentru cei mai temători, verificarea identității reale a turistului costă 25 de dolari). Restul e „surfing“.
Deși conceptul are în vedere în primul rând găzduirea turiștilor, de-a lungul anilor s-a schimbat și a devenit mai flexibil. Există posibilitatea de a face parte din comunitate, dar fără a găzdui pe cineva în casa ta. Poți opta pentru a fi ghid în orașul tău sau pentru a ieși la o cafea cu cei care ajung în România.
O tendință ce ia amploare
La nivel mondial, în 2012, șase milioane de turiști au dormit pe 10,4 milioane de canapele din 100.000 de orașe, inclusiv București, Pitești, Brașov, Brăila și alte orașe din România. Dintre adepții acestui tip de concediu, câteva zeci de mii sunt români (15.000 este cifra oficială raportată ultima oară la final de 2010, dar se estimează că numărul celor care apelează la astfel de cazări depășește 25.000), cei mai mulți dintre ei fiind studenți (80%). Spre deosebire de membrii din țările vestice sau din Statele Unite, studiind profilurile „couchsurferilor“ români, călătoriile acestora nu au fost numeroase, însă au toate șansele să se înmulțească.
Și pentru că s-a creat o comunitate a acestui tip de călători, „couchsurfingul“ clasic a devenit, în varianta modernă, un fel de Facebook dedicat exclusiv turiștilor. Iar ca afacere, o rețea de socializare cu un capital de 22 de milioane de dolari (banii sunt încasați doar din verificarea membrilor). Ca orice business, are și regulile lui. Pentru a fi acceptat în comunitatea acestor turiști, nou-veniții trebuie să respecte membrii cu vechime, să nu-și promoveze afacerile, să nu contacteze mai mulți membri pentru același sejur, dar mai ales să nu perceapă bani de la cei pe care îi găzduiesc, să nu-i hărțuiască și să nu-și creeze mai multe conturi sub nume diferite pentru a-i induce în eroare pe cei care folosesc serviciul. Simplu, nu-i așa? La urma urmei, utilizatorii sunt cei care-i taxează pe cei ce încalcă regulile, un comentariu negativ echivalând cu o depunctare semnificativă. Trecut în barca neserioșilor, utilizatorul pierde în scurt timp contactul cu membrii rețelei.
De la studenți la antreprenori
De la canapele pentru studenți până la sofale pentru tineri manageri și antreprneori la început de drum nu a fost decât un pas, făcut în 2011 de către doi foști studenți ai universității din Buenos Aires. Astfel a luat naștere, în 2011, businessul „Startup Stay“ – actualmente Bizpora, care diferă de clasicul „couchsurfing“ din prisma publicului și a unei taxe modice (de multe ori 15 -30 de dolari pe noapte, de persoană) de cazare cerută de unii membri.
Rețeaua s-a dezvoltat, transformându-se într-un LinkedIn plin de freelanceri și antreprenori pasionați de călătorii, dornici să-și petreacă vacanţele în casele unor străini sau să găzduiască potențiali parteneri de afaceri. Românii prezenți pe aceste rețele de socializare – vreo câteva zeci – activează în domenii precum IT, comunicare sau consultanță.
25 de dolari este taxa percepută de site-ul couchsurfing.com pentru verificarea identității turistului
22 milioane dolari este valoarea rețelei de travel couchsurfing.com. Se estimează o creștere anuală de 10%
15 dolari pe noapte de persoană este taxa percepută de unii dintre cei care gazduiesc antreprenori prin intermediul rețelei Bizpora
25 de mii de români se estimează că-și petrec vacanțele în gazdă, prin couchsurfing.com. La nivel mondial, există șase milioane de astfel de turiști
