‘Vreau să vă spun că abia acum greul începe pentru statele membre. Dacă la nivel european lucrurile au fost cât de cât agreate, pentru România şi celelalte state membre, probabil că va începe o perioadă de prezentare a rezultatelor, de consultare cu sectorul privat, cu fermierii, după care va trebui să luăm câteva decizii importante pentru că Politica Agricolă Comună ne oferă o paletă foarte largă de măsuri din care statele membre trebuie să decidă pe care le aplică, în egală măsură şi bugetul pe care îl alocă pentru fiecare măsură. Din acest punct de vedere, vor exista foarte multe discuţii în perioada următoare. Politica Agricolă Comună este pozitivă pentru România. Salutăm şi faptul că s-a ajuns la un compromis la nivel european pe această formă a Politicii Agricole Comune, care, în opinia mea, favorizează România’, a afirmat Constantin.

Ministrul Agriculturii a explicat faptul că prin noua PAC nu va mai exista o plafonare a plăţilor pe suprafaţă, ci va fi una distributivă, dar cu o delimitare foarte clară pentru suprafeţele mai mici.

‘O ultimă modificare care a intervenit în aceste zile este aceea că nu va mai exista o plafonare a plăţilor pe suprafaţă, ci vom avea o plată distributivă. Cu alte cuvinte, primele 30 de hectare pot primi o plată mult mai mare decât ce este peste această suprafaţă şi, din acest punct de vedere, vom avea grijă ca să existe o delimitare foarte clară în ceea ce înseamnă suprafeţele mai mici, de sprijinire a celor care au astfel de suprafeţe, în a produce mai mult şi a fi mai competitivi pe piaţă, faţă de cei mai mari care produc într-un sistem intensiv’, a explicat Daniel Constantin.

În data de 26 iunie a.c., negociatorii Uniunii Europene /UE/ au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune /PAC/, fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat după acest acord că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se întâmplă pentru toate statele membre.

În prezent, circa 80% dintre plăţi sunt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii, întrucât mai multe state europene leagă încă suma alocărilor de nivelurile de producţie atinse la începutul anilor 2000, un mod de calcul care favorizează marile exploataţii intensive.

Potrivit reformei, multe din marile ferme europene, în special cele din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent pentru a permite o alocare mai echitabilă a subvenţiilor în cadrul UE. În plus, cotele Uniunii la producţia de zahăr vor lua sfârşit începând din luna octombrie 2017, consolidându-se, în acelaşi timp, organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte şi acorduri interprofesionale obligatorii.

De asemenea, sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, începând din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizaţiilor de plantare implicând mai mult organizaţiile profesionale, care va fi aplicabil până în 2030, cu o limită de plantare stabilită la 1% din vie pe an.

Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.

România este prima ţară în care Dacian Cioloş a prezentat, vineri, rezultatele negocierilor intense, ce au durat aproape doi ani, între Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European.
Sursa: Agerpres