În loc să mărească fondul de salarii pentru cadrele medicale, aşa cum au cerut aceştia, autorităţile, în frunte cu Ministerul Sănătăţii (MS), vehiculează un concept experimental de salarizare a personalului medical: plata pentru performanță (P4P), care presupune o grilă informatizată extrem de complexă de evaluare a activității fiecărui salariat în parte. Astfel, pe principiul „iei de la unul şi dai la altul“, unii medici vor primi salarii mai mari, iar alţii mai mici, în funcţie de criterii care nu au fost bine stabilite nici măcar în faza experimentală a acestui proiect. Mai mult, dacă MS  vrea să se bazeze exclusiv pe acest sistem pe viitor, în Marea Britanie, Olanda, China sau SUA, acesta reprezintă doar un bonus care se adaugă la salariul lunar.
„În niciun caz această modalitate de plată nu poate acționa drept antidot pentru subfinanțare, corupție, neglijență și lipsă de transparență“, spune Adrian Gheorghe, președintele Observatorului Român de Sănătate, care a analizat acest sistem de plată şi a ajuns la concluzia că România nu e pregătită să-l aplice. Breasla îi dă dreptate: „s-ar putea ca medicii să dorească să facă numai acele acte medicale care sunt trecute în criteriul de performanță. S-ar putea să creeze conflicte între medici și pacienți”, crede președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae.

De unde bani în plus?
Un singur deziderat uneşte atât sindicatele medicale, cât şi autorităţile: scoaterea medicilor din grila unică de salarizare bugetară care i-a făcut pe aceştia vulnerabili la toate tăierile de salarii ce au survenit de-a lungul timpului, poziţionându-i foarte jos cu salariile, cu un coeficient de 2,5-5,25 la un maxim de 12, corespunzător preşedintelui republicii. Potrivit vicepreşedintelui Camerei Federative a Medicilor din România (CFMR), Dan Pereţianu, medicii au fost bugetari atâta timp cât le-a convenit autorităţilor. „Acum, când nu sunt bani pentru a plăti medicii, se va da mână liberă directorilor de spital să plătească salariile în funcţie de performanţă, şi în funcţie de câţi bani va vrea CNAS să dea spitalelor, în condiţiile în care Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) este cu 20% mai mic, după plata arieratelor. Aceasta înseamnă că MS şi Ministerul de Finanţe (MF) nu îşi mai asumă nici plata salariilor după grilele existente, cum de altfel se întâmplă şi azi în unele spitale: nu se plătesc salariile!“.

20.000 de medici au plecat din țară
Indiferent de criteriile de salarizare, fondul de salarii al medicilor este mult prea mic pentru a-i mulţumi pe cei care nu au ales deja să plece în străinătate pentru venituri de zece ori mai mari. „Un medic rezident câştigă un salariu de 700 de lei pe lună, din care îşi plăteşte gazda, masa şi instrucţia, în condiţiile în care cel mai ieftin tratat medical nu costă sub 250 de euro. Un secretar al unei comune sub 3.000 de locuitori are un salariu de circa 2.100 de lei, şi în acest caz nu se solicită studii superioare“, spune Astărăstoae. Potrivit acestuia, nu sunt greu de găsit 21 milioane de euro pentru a acoperi salariile mărite ale rezidenţilor, având în vedere că pentru arierate s-au găsit banii necesari.
Mai mult, în ultimii şase ani, prin plecarea a 20.000 de medici din ţară, România a pierdut de zece ori mai mulţi bani decât cei necesari pentru majorarea salariilor tinerilor medici. Soluţia propusă de CFMR este respectarea rezoluţiei din 2012 a Federaţiei Europene a Sindicatelor Medicilor (FEMS), prin care se cere guvernelor UE să acorde lunar medicilor care intră în profesie (absolvenţilor Facultăţilor de medicină) două-trei salarii medii pe economie, coroborativ cu valoarea economiei statului în cauză. „Acum, salariul mediu brut în România, comunicat de INS, este de 2.231 lei. Astfel, un medic stagiar ar trebui să aibă lunar circa 4.500-6.600 lei (înaintea impozitării)“, spune Dan Pereţianu, care crede că grila de slarizare a medicilor trebuie schimbată. Mai exact,  CFMR cere un coeficient de salarizare cu 25% mai mare pentru un tânăr absolvent şi sporuri din trei în trei ani.
Pe această logică, un medic primar cu experienţă ar trebui să primească 20.000 de lei lunar, faţă de circa 9.000, cât primeşte acum. De unde bani? De la Ministerul Finanţelor, răspund în cor sindicaliştii, instituţia care colectează contribuţiile asiguraţilor şi distribuie apoi spre sănătate cât crede de cuviinţă. Cine are prioritate? Dacă medicii „cu state vechi“ mai găsesc resurse în plus lucrând şi la privat sau din plăţile informale, rezidenţii nu au această posibilitate şi întâmpină lipsuri majore.
„S-au deblocat posturi, dar paradoxul e că nu are cine să se înscrie la concurs. Noi insistăm ca rezidenţii să fie mai bine plătiţi ca să nu mai plece din ţară“, spune Astărăstoae. Plata în funcţie de performanţă nu îi va avantaja în niciun fel pe tinerii medici, care de-abia acum acumulează experienţă şi fac performanţă treptat. Autorităţile mai au un răgaz mic să asculte soluţiile sindicatelor şi să negocieze, pentru a le mai tempera intenţiile de  protest, anunţate pentru iulie.

200 de euro primeşte lunar un medic rezident în România, în timp ce media UE este de 1.100 de euro