Max Schrems conduce "Europe versus Facebook" şi acuză Facebook şi alte firme americane cu activităţi online că folosesc datele personale ale utilizatorilor într-o manieră ce încalcă legile europene.
Deutsche Welle: Conduceţi organizaţia "Europe versus Facebook" de doi ani deja. Ce plângeri aveţi, până acum, împotriva celor de la Facebook?
Max Schrems: Am depus în total 22 de plângeri pentru diferite încălcări ale normelor europene în materie de protecţia sferei private. Problema majoră este că cele mai multe companii americane sunt convinse că pot încălca legile europene fără a fi pedepsite.
De altfel, Facebook, ca şi alte firme care îşi desfăşoară activitatea în spaţiul virtual, au oferit serviciilor secrete americane informaţii în cadrul programului de monitorizare PRISM. Veţi depune plângere şi în acest caz?
Aş vrea să lămurim un lucru: este perfect în regulă să soliciţi informaţii despre o anumită persoană, să-i zicem domnul X. E legal în Uniunea Europeană, ca şi în Statele Unite. Subiectul în sine este transferul masiv de date personale ale atâtor oameni. Am depus plângeri împotriva a cinci astfel de companii, ale căror subsidiare din Europa transmit informaţii confidenţiale către subsidiarele din SUA, de unde datele sunt pasate celor de la NSA. Legislaţia europeană interzice însă exportarea datelor din Uniune, în condiţiile în care lipsesc garanţii că acestea vor fi păstrate secrete. Or, se vede treaba, nu sunt în stare să facă asta.
E limpede că, în mediul online, multe companii vânează maximul de informaţii despre utilizatori. V-a motivat această stare de fapt să porniţi organizaţia "Europe versus Facebook"?
M-a deranjat în primul rând ignoranţa companiilor americane faţă de drepturile fundamentale ale europenilor. Dar nu poţi acuza doar companiile americane. Uniunea Europeană are partea ei de vină; europenii nu fac mai nimic pentru ca legea să fie respectată. Nu prea există pedepse. În Austria, de exemplu, firmele care abuzează de bazele de date confidenţiale plătesc o amendă de 20.000 de euro. Lobby-ul firmelor americane – şi chiar lobby-ul guvernamental american – a influenţat instituţiile europene. Comisia Europeană şi-a propus acum să îmbunătăţească situaţia.
Ceea ce m-a speriat a fost dosarul meu de 1200 de pagini – date stocate de Facebook. Erau numeroase informaţii pe care de fapt eu nici măcar nu le introduc pe computer. Multă lume crede că dacă nu scrii ceva pe internet, informaţia nu ajunge acolo. Ceea ce fac mai nou companiile este să adune date despre tine de la prietenii tăi. În dosarul meu Facebook erau circa 300 de pagini de mesaje pe care eu le-am şters. Lucruri pe care nu trebuia să le aibă nimeni. Ni se spune că putem controla informaţiile din online despre noi înşine; realitatea este complet diferită. E înfricoşător să afli că NSA poate accesa informaţii despre care ti nici măcar nu ştii că circulă despre tine.
Mai folosiţi Facebook?
Da. Lucrurile stau cam aşa: noi nu facem nimic greşit. Companiiile sunt cele care nu joacă după reguli şi fac abuz de poziţia pe care o deţin. Facebook, în special, care, practic, deţine monopol în reţelele sociale. Soluţia, într-o societate democratică, nu poate fi ocolirea comunicării. Ar trebui să putem folosi tehnologiile fără să ne fie permanent frică. Poate sună copilăros, dar nu cred că soluţia ar fi să închidem sau să ne criptăm mesajele. Trebuie să putem trăi liberi.
Ce le-aţi recomanda utilizatorilor de Facebook? Cum şi-ar putea proteja intimitatea?
Nu poţi face mare lucru, în afară de a controla ce postezi pe Facebook. Dar pot să evite instalarea aplicaţiilor. Facebook permite aşa ceva. Altfel, orice "prieten" poate lansa aplicaţii ce pot citi datele private ale celorlalţi utilizatori. În rest, Facebook trebuie să îşi modifice sistemul, aliniindu-se la legislaţia europeană de profil. E practic aproape imposibil, în rest, să vezi ce se întâmplă în serverele din Statele Unite.
Cine e de condamnat pentru că astfel de ilegalităţi se petrec? Structurile de securitate ale SUA au depăşit limitele? Sau vina e a reţelelelor de socializare, prea cooperante?
Ambele. Dar şi Uniunea Europeană, care stă şi asistă, mai scrie câte o scrisoare, dar nu reacţionează cu adevărat. Asta e problema cea mai mare pe care o avem în Europa: avem drepturi fundamentale pe hârtie, dar facem prea puţine pentru a le apăra. Dacă aş fi o companie americană şi mi-ar cere guvernul meu să fac ceea ce vedem că se întâmplă, aş face, pentru că ştiu că europenii nu reacţionează.
Max Schrems, student în drept la Viena, a lansat organizaţia non-guvernamentală "Europe versus Facebook" în 2011. Pornind de la afacerea PRISM, grupul a depus plângeri împotriva Facebook, Apple, Microsoft, Skype şi Yahoo – în Germania, Irlanda şi Luxemburg, cele trei ţări în care companiile americane au sediile europene.
SURSA: Deutsche Welle