Un proiect, sute de milioane de euro, câțiva ani și multă muncă. Sunt etapele pe care le iau acum în calcul oficialii din Transporturi pentru modernizarea Gării de Nord. O idee mai veche, dar posibilă
Un turist străin, pe nume Andrew M., pășește pentru prima oară în Gara de Nord din București. Vine tocmai din Noua Zeelandă și a văzut el într-un ghid despre România că Bucureștiul este „un oraș europenizat“, cu gări luminoase, curate și înconjurate de spații verzi. „Surprinzător“, preț de câteva minute își face drum printre câini vagabonzi, oameni sărmani care cer o bucată de pâine și taximetriști mai-mai să-l ia pe sus cu „ofertele“ lor. Deși „avea pretenții“ de la o țară ieșită din comunism acum 23 de ani, nu disperă când trenul stă 45 de minute blocat pe șină „din te miri ce cauză“, în drumul lui spre litoral. Trece la capitolul „experiențe“ și merge mai departe.
„O fi văzut imagini cu gara altei capitale europene. Sau, poate, culorile folosite în broșură erau mai vii și, atunci, este normal ca totul să pară nou și modern“, vine cu o scurtă explicație directorul unei companii subordonate Ministerului transporturilor. Sau, poate că, printr-o forță de împrejurări, cineva cu imaginație a publicat într-un anume ghid turistic „o poză ideală“ a ceea ce se dorește a fi Gara de Nord peste câțiva ani. Așa, ca din viitor. Un proiect care și acum zace într-un sertar al Ministerului și despre care, oficial, nu se mai spune nimic.
Prioritate pentru CFR SA
„Acest proiect este o prioritate pentru CFR SA. În momentul în care vom avea o variantă finală, vă vom transmite datele“, oferă un răspuns telegrafic reprezentanții CFR SA (n.r. – CFR Infrastructură), compania însărcinată cu proiectele de infrastructură. Derulând, ultimele informații pe acest subiect datează din noiembrie anul trecut și, punctual, se referă la posibilitatea unui parteneriat între CFR SA și compania belgiană Euro Station. Intenția declarată atunci de oficiali era clară: înființarea unei societăți comerciale pentru reabilitarea şi extinderea infrastructurii din Bucureşti, incluzând şi Gara de Nord. Negocierile au avut loc în urma Memorandumului de Înţelegere semnat între Ministerul transporturilor din România şi Ministerul transporturilor din Belgia pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport din zona Capitalei, incluzând și Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al ţării. Și, mai departe, tăcere. „Ministerul justiției s-a sesizat, atunci, privind acest parteneriat și a comunicat faptul că această asociere s-a făcut fără licitație, adică fără a se respecta procedurile de achiziție publică. În consecință, nu se mai poate face un proiect cu asistență belgiană. Trebuie făcut un nou proiect, urmat de licitație“, explică Ștefan Roșeanu, consultant pe segmentul de transport feroviar la Bruxelles și fost director general al CFR Călători. Potrivit lui, pe proiecția de buget 2014-2020, Gara de Nord, de principiu, ar putea să beneficieze de fonduri europene chiar dacă se află în București, oraș considerat ca făcând parte dintr-o zonă bogată. Pe înțelesul tuturor, vine Roșeanu cu o explicație, pentru proiectele de infrastructură din Capitală nu se primesc fonduri europene, în contextul în care Bucureștiul a fost trei ani la rând peste media Uniunii Europene la PIB. Dar se pot primi fonduri pentru proiectele intermodale, cu impact în dezvoltarea regională. „Gara de Nord poate fi inclusă aici dacă CFR va dori acest lucru. Pe proiecte de dezvoltare regională se pot obține fonduri europene. Și, ca să aibă succes, trebuie să se facă în asociere cu Primăria Capitalei“, punctează Roșeanu.
Surse din piață estimează valoarea acestui proiect, într-o primă fază, „undeva aproape de 300 milioane de euro, cu tot cu regenerarea spațiului urban, adică refacerea fațadelor clădirilor din zona gării, îmbunătățirea străzilor, noi spații verzi etc.“.
Mall-ul de la Gară
Bineînțeles, susțin aceleași surse, „se vehiculează și o idee mai veche, dezvoltarea unui proiect prin care Gara de Nord să fie trecută în subteran“ și construirea unor tuneluri care să facă legătura cu celelalte două gări: Progresul și Obor. În plus, vor exista și spații comerciale, ca într-un adevărat mall, așa cum sunt gările din marile capitale europene. Dar nu va fi ușor. Pentru materializarea unui proiect de o asemenea anvergură, suma necesară finalizării lui va depăși cu mult 300 milioane de euro, bani pe care, cel puțin acum, „niciun oficial nu știe de unde vor fi luați“.
În timp ce pentru Gara de Nord nu este nimic sigur, reprezentanții din Ministerul transporturilor au deja în derulare un proiect care vizează modernizarea a 15 gări din mai multe orașe, incluse în programului POS T 2007-2013, valoarea totală a contractelor (n.r. – consultanță și execuție lucrări) ajungând la aproape 100 milioane de euro. Teoretic, termenul pentru finalizarea acestor lucrări este 2014. Practic, rămâne de văzut._
Pe scurt
– valoare Cel puțin 300 de milioane de euro valorează modernizarea Gării de Nord, într-o primă fază;
– Oficialii din Transporturi nu au renunțat la ideea prin care Gara de Nord să fie coborâtă în subteran;
– În prezent, se lucrează la modernizarea a 15 gări, valoarea proiectului fiind de 100 mil. euro.