Demarat la începutul anului 2008, proiectul Netcity - reţeaua metropolitană de fibră optică a Municipiului Bucureşti - se lovește de opoziția operatorilor de cablu
Îngroparea cablurilor aeriene a fost o condiţie impusă de UE ţării noastre înainte de aderare, însă chiar şi după ce termenul de cinci ani a expirat multe cabluri continuă să atârne pe stâlpii din Bucureşti. Contractul pentru realizarea reţelei metropolitane de fibră optică a fost semnat în 2008. De atunci şi până în prezent, proiectul s-a lovit de mai multe bariere. Cu toate astea, la finele anului trecut s-a încheiat prima etapă.
Netcity include, în prezent, 880 km canalizaţie subterană, sub 15% din lungimea străzilor din Bucureşti, 11.000 clădiri bransate la reţea şi peste 5.000 km de cabluri fibră optică, coaxial şi cupru în reţeaua subterană. „Prima etapă este acoperită 100%, suma investită depăşind 40 de milioane de euro“, potrivit lui Adrian-Răzvan Florea, CEO Netcity.
Cea de-a doua etapă este în impas, proiectul lovindu-se de opoziția unor operatori de telecomunicații. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor (ANSIP) acuză Netcity Telecom de monopol şi de practicarea unor preţuri mult prea mari pentru închirierea reţelei. La rândul lor, Netcity şi primăria generală consideră imoral şi ilegal caracterul acestor solicitări deoarece se pretinde accesul la o infrastructură foarte scumpă, la tarife derizorii. „Pentru a fi monopol ar fi trebuit să nu existe nicio alternativă la această reţea dar, aşa cum se precizează şi în recentul aviz al ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – n.r.), la nivelul Capitalei există şi alte reţele de canalizaţie subterană. Romtelecom are, spre exemplu, o reţea de canalizaţie în lungime de 6.000 kilometri la nivelul Bucureştiului“, a precizat Adrian-Răzvan Florea.
Autoritatea de reglementare în domeniu a emis, în luna mai, un aviz prin care Netcity Telecom şi Primăria Municipiului Bucureşti părea că sunt obligate să implementeze unele condiţii menționate de către autoritate. Cele două organizaţii au făcut apel la instanţă, solicitând, suspendarea avizului în vederea reanalizării unor puncte din acesta și totodată rediscutarea modelelor de calcul propuse.
Primăria a contestat actul emis de ANCOM deoarece în primul rând, conform Directivei 2002/21/CE transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 111/2011 impunerea unor obligaţii de natura celor prevăzute în aviz necesită îndeplinirea unei proceduri prealabile pe care ANCOM nu a respectat-o, iar în al doilea rând contractul de concesiune de lucrări publice pentru realizarea obiectivului „Reţea metropolitană de fibră optică a municipiului Bucureşti pentru telecomunicaţii – Netcity” a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 154/2012 încălcând principiul neretroactivităţii legii aşa cum este prevăzut şi în Constituţia României.
Oficialii Netcity Telecom cer tribunalului ca până la soluţionarea definitivă a acţiunii în anulare să suspende efectele acestuia, datorită consecinţelor asupra utilizatorilor şi asupra tuturor investiţiilor prezente şi viitoare.
„Implementarea avizului ANCOM, în sensul aplicării unor tarife unitare de 85 euro km/lună, stabilite în mod arbitrar va cauza blocarea dezvoltării cele de-a doua etapă a Netcity şi prin urmare multe zone din Bucureşti vor continua să rămână sub monopolul operatorilor telecom”, se arată în documentul depus de companie la tribunal. Mai mult, unii dintre clienţii companiei Netcity, precum INES Group şi Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România au refuzat să mai achite tarifele agreate contractual cu Netcity Telecom motivul fiind dispoziţiile Avizului ANCOM. Miza întreruperii proiectului Netcity crește în fiecare zi în care majoritatea operatorilor de telecomunicații pot eschiva plățile de autorizare rețele și chiriile de utilizare a infrastructurii publice. Având în vedere că Primăria nu dispune de fonduri pentru acest proiect, de altfel, singurul proiect de succes în parteneriat public-privat din România, iar nevoile financiare ale acestuia sunt asigurate exclusiv din surse private, păgubiții în urma demersurile îmbinate ale ANISP și ANCOM sunt cetățenii municipiului București și PMB care va continua să piardă bani în urma exploatării ilegale a rețelelor aeriene de cabluri.
Trebuie menţionat că până la aviz niciuna dintre autorităţile de reglementare ANCOM sau Consiliul Concurenţei care au desfăşurat supravegherea activităţii Netcity Telecom în condiţiile legii, nu a impus vreo sancţiune, iar Comisia Europeană s-a pronunţat pozitiv asupra proiectului.
ANCOM prins în jocul furnizorilor de cablu și internet
În urma acțiunilor în instanță, privind suspendarea Avizului ANCOM, depuse de Netcity Telecom și Primăriei Capitalei, ANCOM depune o întâmpinare în care afirmă că Avizul emis nu poate fi considerat un act administrativ care să își producă efecte: „Simpla emitere a Avizului conform nr.DER/928/30.05.2013 de către instituția noastră, autoritate publică în sensul dispozițiilor Legii nr.544/2004, nu este de natură a conferi acestui înscris natura de act administrativ.” Acest aviz a fost emis în temeiul dispozițiilor art.10 și art.37 din Legea nr.154/2012. ANCOM susține că „dispozițiile legale nu conferă autorității de reglementare competența de a stabili condițiile tehnice și economice în care se realizează accesul furnizorilor”.
Astfel ANCOM respinge declarațiile ANISP, conform cărora Netcity Telecom trebuie să respecte punctele aflate în Aviz, acestea fiind doar recomandări. În aceste condiții, Instanța Curții de Apel București a solicitat ca fiecare parte să depună la dosar punctele lor de vedere.
Până la finalizarea războiului cablurilor din Capitală, bucureştenii vor continua să privească cerul prin multitudinea de cabluri aflate pe stâlpi și clădiri.