Până acum câteva zile, pe site-ul ejobs.ro figura un anunț de recrutare pentru postul de asistent marketing și PR. Compania-angajator, autocaracterizată prin „profesionalism și management modern“, cerea eventualelor candidate să aibă o prezență plăcută, să trimită neapărat CV cu poză și să răspundă unui mini-chestionar online în care figurau întrebări de tipul „puteți lucra seara și în weekend atunci când situația o cere? Vă deranjează acest lucru?“ sau „ce planuri familiale pe termen scurt şi mediu aveți?“.
Din punct de vedere legal, deși vădit discriminatoriu, este un anunț corect, întrebările fiind astfel formulate încât angajatorul să se poată disculpa în cazul unei eventuale implicări a autorităților interesate – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Inspecția Muncii. În final, poate că orele lucrate peste program, cine știe, ar fi fost remunerate. Iar planurile unei candidate de a face copil în viitorul apropiat ar fi fost încurajate și ar fi crescut-o pe aceasta în ochii recrutorului. În realitate, însă, probabil că lucrurile ar fi stat exact invers.

Sunt nedreptățit, dar suport
Potrivit unei cercetări realizate de Blocul Național Sindical, doar sub o treime din firme sunt interesate de formularea unor anunțuri de recrutare „corecte politic“. Atitudinea este, în ultimă instanță, onestă: astfel, un studiu realizat de Ministerul educației arată că doar pentru 27% din companii nu contează sexul viitorilor angajați. În schimb, 42% consideră că aceștia ar trebui să fie bărbați, iar o pondere mult mai mică, de 23%, preferă femeile. O altă cauză a dezinteresului firmelor față de segregarea ocupațională este lipsa de reacție a persoanelor care se consideră discriminate.
Diverse statistici realizate pe această temă arată că peste trei sferturi din respondenți nu ar depune niciodată o plângere privind impunerea unor filtre ilegale la angajare, fie pentru că s-au obișnuit, de-a lungul timpului, cu acest tip de atitudine, fie pentru că nu au energia necesară inițierii unui demers împotriva angajatorilor res­pectivi, fie pentru că le este teamă că vor fi respinși, ulterior, de alte firme care ar putea afla despre acest demers. Așa se face că, pe parcursul întregului an trecut, la CNCD s-au înregistrat doar 11 petiții privind anunțurile de recrutare discriminatorii, una dintre acestea soldându-se cu o amendă de 1.200 de lei. Culmea, este o evoluție semnificativă față de anii precedenți: în 2010 erau înregistrate doar cinci plângeri, iar în 2011, șase, din care trei s-au soldat cu avertismente, iar una, cu o recomandare.
Deși Inspecția Muncii are, la rândul său, prerogative în acest domeniu, instituția nu a primit până acum sesizări împotriva angajatorilor care recurg la formulări discriminatorii în anunţurile de recrutare. În general, în urma controalelor realizate, concluziile au fost că „sesizarea inspectoratului de muncă privind încălcarea de către angajatori a drepturilor în domeniul egalităţii de şanse se face, de cele mai multe ori, după consumarea faptului, salariații sunt lipsiți de curaj, iar atunci când ajung în situația de a da declaraţii scrise, prin care să consemneze încălcări ale legislaţiei în domeniu, nu furnizează informaţii decât, poate, incomplet“, este de părere Ciprian Georgian Dragomir, directorul Inspecției Muncii.


Sarcina, sperietoarea angajatorilor
Un studiu recent, publicat de Asociația Communication for Community, arată că aproape 50% din persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au întâlnit anunțuri de angajare discriminatorii (în care erau, de exemplu, specificate ilegal vârsta și sexul viitorilor angajați), o treime au fost refuzate din cauza sexului sau a vârstei, iar pentru 3% din femeile aflate în căutarea unui loc de muncă s-a solicitat declarație că nu intenționează să facă un copil sau, atenție, nici măcar un test de sarcină.