În 2010, Biroul Naţional de Audit al Chinei anunţa că autorităţile locale acumulaseră datorii de 1.730 mld. dolari, provenite în principal din împrumuturi pentru construcţii, infrastructură şi servicii publice.
Împrumuturile realizate pentru a evita cea mai rea parte a crizei financiare nu au făcut decât să agraveze problema: datoriile locale vor creşte la 2.630 mld. dolari până la sfârşitul anului, echivalentul a 29% din Produsul Intern Brut al Chinei, potrivit Huatai Securities. Un audit realizat anul trecut pe 32 de administraţii locale a descoperit datorii de 624,6 mld. dolari – sugerând faptul că sunt cel puţin câteva oraşe chineze cu datorii egale sau peste 18 mld. dolari, sumă care a dus la scufundarea oraşului american Detroit, aflat în faliment.
Chiar dacă şi până acum presa chineză a acoperit pe larg subiectul datoriilor, intrarea în faliment a oraşului Detroit, de acum două săptămâni, a readus în lumina reflectoarelor problema Chinei. Se discută intens despre faptul că cele trei decenii de renaştere economică traversate de China sunt ameninţate de funcţionari publici incapabili sau care nu doresc să înveţe din greşelile altor oraşe, cu atât mai puţin să îşi asume responsabilitatea pentru erorile lor.
„Pentru că cele două sisteme de guvernare sunt diferite, oficialii chinezi nu vor fi nevoiţi niciodată să îşi asume responsabilitatea falimentării unei administraţii“, spune un comentator din provincia Liaoning pe reţelele sociale, făcând comparaţie cu exemplul american.
Criticile nu ţintesc doar filosofia de guvernare. Un alt comentator subliniază faptul că datoriile locale ale Chinei sunt deţinute, în mare parte, de instituţii controlate de stat şi nu trebuie neapărat returnate (spre deosebire de creditorii oraşului Detroit).
Mao Xiaogang, un editorialist al ziarului de stat Beijing Daily, a scris un articol foarte circulat intitulat: Falimentul Detroit este un semnal de alarmă şi pentru noi. El notează faptul că dezvoltările imobiliare – activitate asociată în general cu funcţionarii publici corupţi care au acces la terenuri – au jucat un rol major în acumularea datoriilor locale:
„Bineînţeles, problema datoriilor administraţiilor locale din China este diferită de cea a Americii. Spre exemplu, datoria oraşului Detroit a fost generată de presiunea sarcinilor sociale, a pensiilor, asistenţei sociale şi ajutorului de şomaj. Dar în China, datoria a luat naştere din dorinţa de a creşte PIB-ul prin investiţii în infrastructură şi construţia de hoteluri, birouri şi clădiri publice, în timp ce beneficiile sociale sunt pe plan secund. În ciuda diferenţelor dintre cauze, ambele situaţii duc la deficit bugetar şi un viitor ipotecat. Dacă balonul datoriilor locale explodează, consecinţele sunt de neimaginat“.
Totuşi, nu toate ziarele chinezeşti au văzut falimentul Detroitului ca pe o oportunitate de a sublinia virtutea americană în detrimentul corupţiei chineze. People’s Daily, ziarul Partidului Comunist Chinez, a scris că falimentul oraşului Detroit este o expresie a eşecului democraţiei americane. „Când Detroit avea nevoie de o mână de ajutor pentru a ieşi din această stare critică, Partidul Democrat şi Partidul Republican au ignorat buna stare a oamenilor în favoarea intereselor proprii şi au continuat să se certe în timp ce îşi cereau scuze“. Editorul concluzionează în felul următor: „Este notabil că Statele Unite sunt similare cu Detroitul prin faptul că ambele se zbat sub o datorie imensă. Cercul vicios al traiului peste capacităţile proprii pare să se fi instituţionalizat. Prăbuşirea Detroit trage semnalul de alarmă“.
<script src="https://player.ooyala.com/player.js?embedCode=cycjdyZDoXJQDSe0HSw3bLKOoxJT1T9N&playerBrandingId=8a7a9c84ac2f4e8398ebe50c07eb2f9d&width=640&deepLinkEmbedCode=cycjdyZDoXJQDSe0HSw3bLKOoxJT1T9N&height=360&thruParam_bloomberg-ui[popOutButtonVisible]=FALSE"></script>
SURSA: Bloomberg