România trebuie să continue reformele începute acum trei ani, iar pentru a se asigura că nu deraiem din nou de pe drum, FMI ne mai supervizează timp de doi ani
Noul acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu prevede privatizarea majoritară a altor companii de stat. FMI nu a impus României condiții în privința nivelului pensiilor și al salariului minim pe economie, ci a încercat să le identifice împreună cu Guvernul și cu specialiștii români. Acestea sunt doar două dintre declarațiile făcute de oficialii români după finalizarea discuțiilor cu FMI referitoare la viitorul Acord stand-by. Aproape că nu mai înțelege nimeni ce au avut atât de mult de discutat și negociat din moment ce probleme sensibile ale economiei nu au fost atinse.
Delegația FMI și-a încheiat vizita de la București la 31 iulie cu finalizarea, la nivel tehnic, a unui nou Acord stand-by pe doi ani, care mai trebuie aprobat și de către Consiliul de Conducere al instituției. Finanțarea propusă este de patru miliarde euro, sumă care va fi suportată în mod egal de FMI și de Comisia Europeană.
Conform comunicatului oficial, în cadrul Acordului de natură preventivă „se anticipează o consolidare a redresării economice“, cu o creștere a PIB-ului real de aproximativ 2-2,25% în perioada 2013-2014, cu o contribuție mai mare a investițiilor și a cererii interne în 2014 (creșterea de anul acesta se bazează pe „nivelul ridicat al exporturilor din prima jumătate a anului“). De asemenea, deficitul de cont curent va continua să se reducă, până la 2-2,5% din PIB, iar inflația va scădea în continuare, „intrând în intervalul țintit de BNR înainte de finalul anului 2013.“
„Negocieri lungi șl dificile“
Practic, delegația FMI, condusă de Andrea Schaechter, a acceptat explicațiile Guvernului referitoare la eșecurile fostului acord, dar și programul acestuia pentru următorii ani. „Guvernul vă va furniza mai multe detalii, de fapt este programul Guvernului, noi suntem aici să vă dăm o imagine generală“, explica Andrea Schaechter, referindu-se la existența unor prevederi legate de privatizarea companiilor de stat. Mai exact, nu există noi societăți prinse în privatizare obligatorie, ci doar majorarea deținerilor private prin oferte publice, în special în sectorul energetic.
„Zilele trecute, au fost negocieri lungi, dificile, dar în final fructuoase cu partenerii noștrii internaționali“, spune Victor Ponta, premierul României. Întrebarea este ce anume s-a negociat atât de dur, din moment ce țintele macro au rămas ca acum un an (și sunt deja aproape de nivelurile stabilite), iar restul prevederilor includ, în principal, continuarea reformelor începute din 2010? Poate se referea premierul la reducerea cotei de TVA pentru produsele de panificație, pe care șefa delegației FMI o consideră „temporară“. Posibil, dar Victor Ponta nu a făcut precizări. Sau poate este vorba de reforma Sănătății, care este văzută a fi în centrul actualului Acord, iar un lucru foarte important este „asigurarea unui management financiar de bună calitate spitalelor“.
Fără măsuri de combatere a șomajului
Cea mai mare problemă a României în acest moment este șomajul, care stagnează la 7,6% conform ultimelor date INS. Problemă pentru care nu există și, aparent, nici nu se caută soluții. Reducerea CAS pentru încurajarea angajărilor și pentru micșorarea poverii fiscale suportate de companii „ar putea fi realizată anul viitor“, după cum spune ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, însă nici acest lucru nu este sigur.
Guvernul a aprobat și prima rectificare bugetară din acest an, în care este prevăzut un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, dar și un deficit majorat de la 2,1% până la 2,3% din PIB (cu 1,4 miliarde lei).
Mai mult, vorbim de reforme, dar nu se face nimic: veniturile bugetului general consolidat sunt, după rectificare, mai mici cu 2,2 miliarde lei (încasări mai mici de la impozit pe profit, TVA, accize și de la UE). Inclusiv bugetul asigurărilor sociale este proiectat să aibă venituri mai mici cu 663 milioane lei. Iar pentru a echilibra balanța, Guvernul taie cel mai mult de la Ministrul Muncii (1,1 miliarde lei), dar nici cheltuielile de capital nu mai sunt o prioritate.
Andrea Schaechter, șefa Delegației FMI, consideră că România trebuie să continue reformele structurale